Blogger Backgrounds

30 aprilie 2008

Mariscos

Colega mea Eva mi-a povestit de acest loc fabulos. Nu l-am încercat încă, dar merită vizitat site-ul, secţiunea Operation.

29 aprilie 2008

Vervă

Dintr-un motiv absolut abscons, rândurile acestea mi-au făcut poftă de Bucureşti. Hehe! Oricum, funcţionez bine şi fără să verific, pe verde şi pe trecerea de pietoni, dacă mă calcă ceva (ca să ajungă la stadiul de "cineva" ar fi trebuit să aibă creier, or ca să treacă pe roşu şi peste pietonul de pe zebră cu căluţii de pe jeep trebuie musai să fie nevertebrată).

25 aprilie 2008

Babel

Astăzi s-a decis la serviciu că avem o echipă suficient de mare încât să fie prezentată lumii. Drept care a fost produsă această chestie! Cea mai grea parte din execuţia textului a constat în redarea tuturor numelor aşa cum sunt ele în realitate. Ceea ce defineşte perfect babilonia în care lucrăm.

24 aprilie 2008

Fiesta

După ce ne-a povestit că accentul nostru nu este prea important, dacă reuşim să ne facem înţeleşi în spaniolă (şi pentru că suntem fete – exemplul pe care l-a dat a fost cu o franţuzoaică, al cărei accent era absolut fascinant, pentru că niciuna dintre noi nu eram din această ţară), Rafa, proful de spaniolă de 25 de ani ne-a invitat sâmbătă la o petrecere, la el acasă, explicându-ne astfel condiţiile de participare: „Aduceţi o sticlă de băutură şi ceva de mâncare. Nu e important ce. Puteţi să veniţi cu oricine, cu prietenele, cu prietenii, cu iubitul... Dar, oricum, suntem mai mulţi băieţi decât fete.”

Adio, dar rămân cu tine

Una dintre cele mai mişto chestii care se întâmplă la birou este că ne trezim vorbind, uneori, despre un cuvânt (sau despre un obicei, dar mai rar. Cum ar fi să discutăm cu Martine şi Aude despre obiceiul poporului lor de a nu se spăla? Sau despre faptul că românii sunt ţigani? Mă rog...). Azi a fost pe ordinea de zi „Adeu”, pe care catalanii îl spun tot timpul, cum zicem noi „Pa!”. Nici în română, nici în italiană şi nici în franceză nu poţi să-l zici aşa, tam-nesam. De aceea mi-e puţin greu să-l aud spus zi de zi, căci şi în spaniolă e la fel de frecvent.
Zilele trecute Eva, ceha, mă întreba, la modul foarte serios, cum se zice colocvial „homosexual”, în română. Când colegul nostru italian a început să râdă auzind ce discutăm, Eva a replicat calmă: „Întreb cu scop lingvistic!”. Yeh, right!

Mejillones

La supermarket, printre alte cumpărături, se afla şi o pungă cu scoici (din alea mari şi negre care se găsesc între Vama Veche şi 2 Mai, pe plajă, evident, se cheamă mejillones). Ajunsă cu tot „bâlciul” de mărunţişuri la casă, mi-e dat să-l privesc cu mirare pe casier desfăcând punga de plastic în care erau scoicile, lăsându-le să pută liber (doar d-aia le băgasem acolo, că nu se putea respira lângă ele!) şi zicându-mi: „Acest produs este viu; dacă-l închizi acolo, o să moară.”
Nu ştiu dacă este unul dintre lucrurile preferate pe care vreau să le aud despre mâncarea mea!

23 aprilie 2008

Nota bene

În spaniolă, România se spune Rumania. De aceea, mesajele pe care le primeşte şefa mea de la adrese de e-mail care se termină în .ru mi le trimite mie. Iar eu insist că habar n-am ce scrie, căci nu ştiu literele chirilice.

De verificat

Dacă, într-adevăr, acesta poate fi declarat cel mai bun restaurant din lume. Când ajungem acolo, dau de veste.

Un trandafir şi o carte

De vreo săptămână aud vorbind de Sant Jordi. Azi a sosit ziua cea mare, în care se sărbătoreşte. Deci, enjoy.
Îndrăgostiţii îşi dăruiesc azi unul celuilalt după cum urmează: ea lui o carte, el ei un trandafir. Am auzit două explicaţii pentru această tradiţie: el fie primeşte cartea pentru că este deştept şi ştie să citească şi apoi îi va povesti şi ei ce-a citit, ca să-i îmbogăţească orizontul cultural, fie pentru că nu e destul de educat şi ea astfel îi transmite, cu drag, mesajul "Mai citeşte şi tu o carte...!".

22 aprilie 2008

Multumesc!

Mi-e somn şi lene să fac duş, dar inevitabilul se va produce, va trebui să dorm măcar un pic, căci mă duc la serviciu mâine.
Mă rog, intru să postez asta şi dau să ies (intru pe blog, deci virtual, şi ies tot de acolo, la fel de virtual, deci). N-am recunoscut primăvara pe care chiar eu am creat-o.

21 aprilie 2008

A venit primăvara


Şi am pus verde la blog, să simtă şi el că se schimbă anotimpul. Şi i-am dat şi un cadou, nu eu, Irina. O gărgă (cu copyright)!

Flirt pentru sănătate

Am răcit: rău şi tare (răcesc des, dar acum m-am întrecut pe mine însămi). Dureri de cap, urechi înfundate, tuse, mă rog, plus proasta dispoziţie pe care am afişat-o (era inerentă, jur). Cumpăr staff de la marmacie, mă tratez, oarecum îmi trece (după trei săptămâni). Ei, şi joi începe iar. De draci, mă duc la Servei Catala de la Salud să-mi fac şi eu cartela (era să zic tarjeta, să râdă oamenii de mine, că nu mai ştiu să vorbesc într-o singură limbă!), că de plătit asigurare socială, plătesc.
Ei, şi la etajul III, unde aparţineam eu (a sunat J. înainte, aveam toate informaţiile), mă primeşte un tip cam de vârsta mea, în spatele unui birou gen recepţie (nu prea au eu ghişee), face copii după actele mele, mă rog. Şi intră în vorbă cu mine, folosind aceste două replici care mi se pare absolut geniale.
Unu: „Prenumele tău nu pare românesc...” Pentru că am ridicat nedumerită din sprâncene, el continuă: „Vreau să zic, pot să citesc bine toate literele, sună aşa, spaniol.” Clar, gândesc io, şi cel rusesc şi cel grecesc dintre prenumele mele sună aşa, spaniole...
Şi doi (eu continui să fiu neprietenoasă, nu de alta, dar mi-e greu să întreţin o conversaţie într-o limbă pe care n-o cunosc!): „Am auzit că fondurile de la Uniunea Europeană nu vor mai veni la noi, ci vor merge în România. Şi că acum e un moment bun să faci investiţii imobiliare în ţara ta!” Pam-pam. Aş fi râs, dar mi-a fost ruşine. I-am zis că da şi că, fiind o ţară în dezvoltare, are nevoie măcar de drumuri bune (România mea, adică).
Şi, luând în considerare aceste consideraţii adânci, ne-am despărţit: eu cu cardul de sănătate în mână, el cu actele mele la dosar.

De la birou

Scriu repede şi corect cu tastatura (de mână, dezastru, dar aşa a fost dintotdeauna), folosesc shortcut-uri (mă enervează mousu’). Asta ca să fac o introducere.
Încep, aşadar, într-un final glorios, serviciul. Găsesc biroul frumos aşezat, cu faţa spre fereastrele mari, mari, contul de e-mail instalat, ce mai, perfect (la fostul loc de muncă pe birou mă aştepta un ghiveci de flori, calculatorul urmând să întârzie încă două săptămâni). Mi s-a făcut un instructaj rapid, de către toţi colegii implicaţi, am priceput din prima ce şi cum, din nou, ce mai, perfect! Ei, problemele au început să apară când am deschis Outlook Express, Word şi Excel. Toate comenzile, bara, totul pe spaniolă! Şi, evident, shortcut-urile în aceeaşi limbă! Nici Help n-am putut să folosesc, căci, evident, era pe spaniolă! M-am panicat, m-am calmat, am încercat să-mi aduc aminte pe bară unde pot fi comenzile şi, după câteva zile am descoperit cum se schimbă toate shorcut-urile din Word. Perfect!

PS: De acum, scriu cu diacritice. Din respect pentru limba română.

18 aprilie 2008

Cafea la cutiutza

"Se pune casita de café aici, se impinge de aceasta fanta, se pune paharul dedesubt si gata, ai cafea!". Am vazut multe chestii misto in tara asta, dar smecheria cu masinaria de cafea de la birou mi se pare de departe cea mai coola. "Apesi pe stop cand vrei sa se opreasca apa, caci daca nu, curge in continuare (desigur, in afara paharului)." M-am distrat grozav, spre incantarea colegilor de birou, care s-au binedispus purtati de entuziasmul meu. Si, ca sa-mi puna capac, mi-au zis ca exista cutiute din astea mici pline cu praf de caldo. Hahahahahaha! Adica supa la expresor!

17 aprilie 2008

Dimineata cu romani

Citesc stirile in fiecare dimineata si vorbesc cu cei doi - trei oameni care sunt online in Romania la ora asta.
Azi, romani destepti.
Washington Post: Hackerii romanii au incercat sa pacaleasca mii de directori ai unor institutii financiare americane . Continuarea, aici. E bine scris, dar nu asta mi-a placut, ci comentariile din josul pagini.

14 aprilie 2008

Gema

Vorbeste cu mine tare frumos, are rabdare si-mi explica cu sinonime cuvintele pe care nu le inteleg. Cand ne vom intalni data viitoare, o sa-mi dea un numar de telefon de la un cabinet de medicina homeopatica. Azi m-a intrebat la ce fel de filme ma uit aici, iar pentru ca am zis "in engleza", ea mi-a spus ca a fost la un film american care nu era dublat, doar subtitrat, si ca i-a placut foarte mult.
Gema e coafeza mea si ne vedem o data pe luna. Aici femeile merg la coafor in fiecare saptamana, doar pentru a-si face freza. Eu merg inca doar ca sa ma tund.

12 aprilie 2008

Useful Bcn

Working offers me lots of benefits. I don't eat a full lunch, therefore I lost some kilos, I'm no longer bored and I get to talk to people. A colleague sold me a trick: here you can search for restaurants (or tapas bars ) within a price range and an area. Perfect.

06 aprilie 2008

Tiendas

"Outlet" este unul dintre putinele cuvinte pe care spaniolii nu le-au tradus in limba lor. Ma gandesc ca nici nu prea au stiut cum. Cert este ca daca ai o necesitate de o cumparaturica poti cauta linistit pe net dupa outlet si izbandesti.
In alta ordine de idei, de ce sa cauti tu cand pot io sa-ti zic. Mi-a vandut cineva un pont cum ca la departare (mare/mica, nu stiu, depinde de mijlocul de transport)de Bcn ar fi ceva de soi. Caut pe net si chiar gasesc. Deocamdata, am salivat pe pagina, inca nu m-am aburcat spre acolo. Dar zic sa ma duc si io dupa primul salariu, nu?
La celalalt outlet pe care-l stiu se poate merge si intre chenzina si lichidare (cine mai ia salariul de doua ori pe luna, cum era pe vremuri?). Il pun si pe el aici, sa fie.

05 aprilie 2008

Veveritaaaaa

Ce tare!

La volan

Cand am fost acasa, m-au socat, legat de trafic, aceste lucruri (in ordine cronologica).
- claxoanele din parcarea subterana de la aeroport;
- blocarea culoarului de iesire din parcare de la aeroport;
- cele doua ore petrecute in trafic pana la destinatie (Muncii-Dristor);
- tipul cu Loganul care nu intelegea de ce trebuie sa scoata masina de pe locul de parcare al lui Crol (caci era marcat si platit pentru asta, dar ma rog...)
- drumul de aproape doua ore spre aeroport, sambata, la 12 ziua. Daca Dorina n-ar fi trecut pe linia de tramvai, n-aveam absolut nici o sansa sa prind avionul.

Nu, nu le uitasem, pur si simplu nu mai faceau parte din viata mea cotidiana... Stiam ca in Romania ele continua sa existe.

Pentru toate aceste detalii, le pun link la mine pe pagina oamenilor astora, care fac si ei ce pot.

04 aprilie 2008

Fumand

Taking my daily blog portion, answering, reading and all that, I've discovered on someone's page a link to this.
T., knowing that you sometimes read me, can we do this? I don't write poetry, but I have some pieces that are rather good. By the way, I felt like wanted to smoke again (did't do it, though, partially because there are no cigarettes in here).

Plus: Having had during the last 10 days the most awful flu/cold I can remember in years, joint with a terrible cough, the only thing that would made me feel better was the fact that I quitted smoking some time ago. The thought that I could have coughed like that because of the smoke gave me head aches.

03 aprilie 2008

De dimineata

Ma trezesc oarecum la 7.30 (aproape la 7.45), cu voiosie, pun caldura la 22 grade (cred ca J. lesina, el fiind inca sub plapuma, dar nu-si da seama, crede ca viseaza ca face sauna!), pornesc filtrul de cafea, ridic ruloul de la camera cu balcon si ma benoclez la soarele care imbraca curtea interioara. Mananc in timp ce schimb o vorba cu prietenii (mai ales cu Cri) si cu mama pe mess, cat sa zic un „Buna dimi” si „Zi buna”, citesc niste stiri despre Romania (tot mai prost scrise, nu pricep de ce!) si apoi fuga, fuga ma imbrac si ma duc la serviciu.
In primele doua-trei zile m-am dus cu autobuzul, dar mi-era cald si mi se parea ca ocoleste mult (autobuzul, nu caldura). Ceea ce era perfect adevarat. Acum fac drumul pe jos si imi ia 20 de minute – e absolut superb! Cum strazile sunt perpendiculare unele pe celelalte (ce am azi? Ca doar nu pe mine fac unghi de 90!?), imi permit sa traversez strada doar daca se face verde cand ajung la o intersectie, daca nu, merg inainte. Am cate un traseu nou in fiecare zi. La 8.30 incep sa se deschida fructeriile, cateva dughene care vand tabac si ziare, unele cafenele, patiseriile („Forn de pa”, singular, pe catalana) si... cam atat. Spaniolii merg incetisor spre munca (n-am vazut pe nimeni alergand haotic, ca la Bucuresti). Pana acum am prins soare, asa ca am ajuns la birou extrem de bine dispusa. Incepe sa-mi placa aici (mai stam, J.?).

Ziua lui Tudor

Pentru ca mi-e somn de mor (aseara m-am culcat tarziu caci m-am uitat la 12 angry men si m-am trezit devreme caci imi place la serviciu si mi-am propus sa ma duc in continuare), pentru ca mi-e lene sa ma duc in dormitor si pentru ca J. mai invata, am decis sa am limbarnita (sau limbarita).
Azi mi-a fost dor de Oana (pe care o stiu de la Robert) si mi-am dat seama ca mi-ar fi placut sa am timp sa o cunosc mai bine si sa fim prietene (nu doar amice), iar gandul la ea m-a dus la un 12 septembrie petrecut la ceainaria aia de sub smochini (unde sigur dau o tura cand oi mai ajunge in Bucuresti) cu ocazia zilei lui Tudor. De care mi-e ingrozitor de dor, dar nu mai zic nimic.

Barcelonaaaa


Habar n-am sa fac poze, asa ca am furat una de la D. Aici locuiesc eu. More or less.

Cel mai greu e sa fii coerent

Am descoperit asta azi. Cand n-am avut chef sa vin acasa pentru ca nu era nimeni acolo/aici, desi aveam o tona de haine de calcat (caci efectiv nu mai am ce imbraca). Si caci daca as fi fost coerenta (in loc sa ma balangan prin toate magazinasele intalnite pe drum - dimineata il parcurg in 20 minute, mergand la serviciu, la intoarcere imi ia cel putin o ora), as fi petrecut cel putin o ora in plus cu iubitul meu, care imi facuse o surpriza si renuntase la a doua conferinta. Ca sa petreaca o ora in plus cu mine...

02 aprilie 2008

ABN

Asadar, bunica mea (care nu a avut niciodata cablu TV) obisnuia sa se uite la Surprize, surprize. Era deja, draga de ea, imobilizata la pat. Intr-un we petrecut la Brasov (locuiam la Bucuresti atunci) am incercat sa ma uit alaturi de ea (si de Patri, cati ani sa fi avut ea atunci? Maxim 14) la emisiunea cu pricina. Ei bine, n-am reusit. Andreea Marin m-a scos si ma scoate (in plus, n-am nici o indoiala ca situatia va continua) din pepeni tare de tot. Dupa ce am imitat-o pe mironosita asta cam o jumatate de ora, mamaia nu se mai putea opri din ras (era o femeie extraordinara, extrem de optimista). Nu s-a mai putut uita niciodata la emisiunea de sambata seara pentru ca-si tot amintea de mine maimutzarind-o pe madama.
In fine. De curiozitate (e un soi de scandal cu pozele in exclusivitate pentru Viva! care au fost furate de Libertatea si-mi si imaginam scandalul iscat in redactie la Edprs) am intrat pe blogul "divei". N-am rezistat mult, dar asta trebuia neaparat sa pun aici. Merita, jur!, vazut.

Fapt

L-am primit pe mess si m-a amuzat.
In 2002, in intreaga lume s-au cheltuit de 5 ori mai multi bani pentru implanturi mamare si pentru Viagra decat pentru cercetarile asupra maladiei Alzheimer. Se poate trage deci concluzia ca peste 30 ani vor exista foarte multe persoane cu tatze mari si cu erectii superbe, dar incapabile sa-si aduca aminte la ce folosesc.

30 martie 2008

One moment in time

There are things that only happen in the presence of certain people (I’ve learned that more than 10 years ago, but I forgot it until now). Those moments are the magical ones, when some of the buildings appear in a new light, when some of the words without meaning seem charged with something else. I love those moments. And those people. And I always will. I think, without exaggerating, that my heart will be close to some man to whom I was never romantically involved forever (true enough, I can only count them on the fingers of one hand – don’t even need all of them).

Prima zi de lucru

Pe 26 noiembrie anul trecut mergeam pentru ultima data la serviciu la Bucuresti, iar pe 26 martie am inceput lucrul aici. Dar nu oricum, ci cu efort, facand un act in plus, Autonomo (un soi de PFA). Ma rog, partea dragutza e ca-mi place mult. Mai sunt si alte cateva parti dragutze pe care le enunt ca fiind colegii: Eva e din Cehia, Martine din Franta, Daniele din Italia. Ma simt bine cu nivelul meu de spaniola, caci e o limba straina pentru toti (eu o vorbesc, totusi, cel mai prost).
Dar pentru ca eu nu scriu lucruri fara sens, in postul acesta sensul este urmatorul: marti dupa-masa, pe la 6, m-a lovit una dintre cele mai cumplite gripe/raceli/viroze de care-mi amintesc: frisoane, tulburari de vedere, tuse, muci, dureri de cap (ce mai, tot tacamul). Asa ca miercuri dimineata, indopata cu medicamente care reduc simptomele si care mi-au incetinit reactiile, m-am infiintat la lucru. Bluza de pe mine era uda, uda, parul naclait (n-am indraznit sa-l spal, ca sa nu agravez situatia), iar privirea tulbure. Ce-or fi zis toti cei aproape 40 de colegi ai mei care m-au cunoscut atunci! Imi venea permanent sa rad cand imi imaginam cum ma vedeau ei. Norocul meu ca de a doua zi am fost mai bine, deci cred ca m-am scos.

23 martie 2008

Familia lui Harry

Asadar, azi noapte (spre dimineata) am terminat si ultimul volum din Harry Potter (and the Deathly Hallows). M-a lasat cu un gust dulce-amar, pentru ca mi-au placut aventurile lui (sunt mai coole in limba originala!). Mi-ar fi placut sa stiu ca vor mai veni si alte volume, dar, pe de alta parte, cat sa se mai lupte bietul baiat? Si, oricum, daca el a reusit sa aiba, pana la final, o viata buna, pentru noi, astialaltii, care n-avem lupte demonice de dus, ar trebui sa fie floare la ureche, nu?

21 martie 2008

Cesare Borgia

Am citit mult despre sora lui, Lucrezia, care, pe vremuri, m-a fascinat. Ieri am descoperit ca Cesare a murit la Viana, in Navarra, unde, tot ieri, era vant si frig, dar frumos. Micile localitati spaniole imi par neschimbate, asa cum trebuie sa fi aratat cu secole in urma; ma nedumereste faptul ca oamenii care le populeaza sunt imbracati ca mine si ca tine si ca au invatat sa conduca masini. De ce nu poarta hainele lor, pe care eu le stiu doar din poze si din filme?

20 martie 2008

Un filosof

Eu n-am stiut ca Schopenhauer s-a preocupat de homosexualitate. Interesant, ce sa zic!
He wrote that only those who were too old or too young to reproduce strong, healthy children would resort to pederasty (Schopenhauer considered pederasty to be in itself a vice). De pe wiki. O sa mai caut opinii despre subiect, mai bine la grecii vechi...

Diesel

Suntem in vizita la masina noastra, ceea ce mi-a amintit de dimineata ca am uitat de aceasta poveste de 1/zi de la Irina.

Asadar, cica pe 18 martie 1858 s-a nascut inginerul Rudolf Diesel, cel care a inventat motorul omonim. Se mai spune ca s-ar fi sinucis, din motive financiare, pentru ca motorul nu a fost un succes. Macar s-a sinucis frumos: s-a aruncat in mare!

What I´ve done by now

I have to honour to count up things from my life, therefore... I received this from D., and sending it forward to... Don´t know, still thinking.

And because I cannot think in "yes" only, I filled in the "no"´s too. Did I passed the test?

01) Bought everyone in the pub a drink - no
02) Swam with wild dolphins - no
03) Climbed a mountain – an entire one? Maybe yes, maybe no.
04) Taken a Ferrari for a test drive - no
05) Been inside the Great Pyramid - no
06) Held a tarantula. - no
07) Taken a candlelit bath with someone - yes
08) Said ‘I love you’ and meant it – yes!!!
09) Hugged a tree - yes
10) Done a striptease - no
11) Bungee jumped - no
12) Visited Paris - no
13) Watched a lightning storm at sea - no
14) Stayed up all night long, and watch the sun rise – yes and many many times
15) Seen the Northern Lights – no
16) Gone to a huge sports game - no
17) Walked the stairs to the top of the leaning Tower of Pisa - no
18) Grown and eaten your own vegetables - no
19) Touched an iceberg - no
20) Slept under the Stara – yes, so romantic
21) Changed a baby’s diaper - no
22) Taken a trip in a hot air balloon - no
23) Watched a meteor shower - no
24) Gotten drunk on champagne - yes
25) Given more than you can afford to charity - no
26) Looked up at the night sky through a telescope - yes
27) Had an uncontrollable giggling fit at the worst possible moment – yes (that´s me)
28) Had a food fight - no
29) Bet on a winning horse - no
30) Taken a sick day when you’re not ill – yes
31) Asked out a stranger - no
32) Had a snowball fight – yes (what kina of question is that? I’m from Brasov)
33) Photocopied your bottom on the office photocopier – no (just my skirt)
34) Screamed as loudly as you possibly can – yes!
35) Held a lamb - no
36) Enacted a favorite fantasy - yes
37) Taken a midnight skinny dip – yes! Old days, been so young
38) Taken an ice cold bath - no
39) Had a meaningful conversation with a beggar - yes
40) Seen a total eclipse - yes
41) Ridden a roller coaster – yes
42) Hit a home run - no
43) Fit three weeks miraculously into three days – yes (the miracles of love…)
44) Danced like a fool and not cared who was looking -yes
45) Adopted an accent for an entire day – yes
46) Visited the birthplace of your ancestros – no
47) Actually felt happy about your life, even for just a moment – yes and still do
48) Had two hard drives for your computer - yes
49) Visited all 50 states of USA - no
50) Loved your job for all accounts - yes
51) Taken care of someone who was shit faced – no
52) Had enough money to be truly satisfied – yes
53) Had amazing friends – yes (why else would I be answering this?)
54) Danced with a stranger in a foreign country – no
55) Watched wild whales - no
56) Stolen a sign - yes
57) Backpacked in Europe - no
58) Taken a road-trip – no
59) Rock climbing – no
60) Lied to foreign government’s official in that country to avoid notice – no
61) Midnight walk on the beach - yes
62) Sky diving – no
63) Visited Ireland – no
64) Been heartbroken longer then you were actually in love - no
65) In a restaurant, sat at a stranger’s table and had a meal with them – no
66) Visited Japan – no
67) Benchpressed your own weight – no
68) Milked a cow – no
69) Alphabetized your records – no
70) Pretended to be a superhero - no
71) Sung karaoke - no
72) Lounged around in bed all day – oh, yeah
73) Posed nude in front of strangers - yes
74) Scuba diving – no
75) Got it on to “Let’s Get It On” by Marvin Gaye - no
76) Kissed in the rain - yes
77) Played in the mud – no
78) Played in the rain – no
79) Gone to a drive-in theater - no
80) Done something you should regret, but don’t regret it – yes!
81) Visited the Great Wall of China – no
82) Discovered that someone who’s not supposed to have known about your blog has discovered your blog - yes
83) Dropped Windows in favor of something better - no
84) Started a business – no
85) Fallen in love and not had your heart broken – yes and I´m thankful for that
86) Toured ancient sites – yes
87) Taken a martial arts class – no
88) Sword fought for the honor of a woman – no
89) Played D&D for more than 6 hours straight – no
90) Gotten engaged - yes
91) Been in a movie – no
92) Crashed a party – no
93) Loved someone you shouldn’t have – yes, who didn´t?
94) Kissed someone so passionately it made them dizzy – yes, I can still do that
95) Gotten married - yes
96) Had sex at the office - yes
97) Gone without food for 5 days - no
98) Made cookies from scratch - yes
99) Won first prize in a costume contest - yes
100) Ridden a gondola in Venice – no
101) Gotten a tattoo - no
102) Found that the texture of some materials can turn you on - yes
103) Gotten divorced - yes
104) Been on television news programs as an “expert” – no
105) Got flowers for no reason - no
106) Masturbated in a public place - no
107) Got so drunk you don’t remember anything – yes!
108) Taken illegal drugs – yes (´cause I don´t know which drugs are considered legal are where)
109) Performed on stage - yes
110) Been to Las Vegas - no
111) Recorded music - no
112) Eaten shark - yes
113) Had a one-night stand – yes (funny times!)
114) Gone to Thailand – no
115) Seen Siouxsie live - no
116) Bought a house - yes
117) Been in a combat zone - no
118) Buried one/both of your parents – yes (just one)
119) Shaved or waxed your pubic hair off - no
120) Been on a cruise ship - no
121) Spoken more than one language fluently - yes
122) Gotten into a fight while attempting to defend someone - no
123) Bounced a check - no
124) Performed in Rocky Horror - no
125) Read - and understood - your credit report - yes
126) Raised children - no
127) Recently bought and played with a favorite childhood toy - no
128) Followed your favorite band/singer on tour - no
129) Created and named your own constellation of stars - no
130) Taken an exotic bicycle tour in a foreign country - no
131) Found out something significant that your ancestors did - no
132) Called or written your Congress person - no
133) Picked up and moved to another city to just start over – oh, yes!
134) …more than once? - More than twice? - yes
135) Walked the Golden Gate Bridge - no
136) Sang loudly in the car, and didn’t stop when you knew someone was looking – yes
137) Had an abortion or your female partner did – yes (don´t wanna talk about it)
138) Had plastic surgery - no
139) Survived an accident that you shouldn’t have survived – no (or yes?)
140) Wrote articles for a large publication - that´s funny! Yes, I would say so
141) Lost over 100 pounds - no
142) Held someone while they were having a flashback - no
143) Piloted an airplane - no
144) Petted a stingray - no
145) Broken someone’s heart – I would hope not, but I´m pretty sure I did
146) Helped an animal give birth - no
147) Been fired or laid off from a job - yes
148) Won money on a T.V. game show - no
149) Broken a bone - no
150) Killed a human being - no
151) Gone on an African photo safari - no
152) Ridden a motorcycle - no
153) Driven any land vehicle at a speed of greater than 100 mph - yes
154) Had a body part of yours below the neck pierced - no
155) Fired a rifle, shotgun, or pistol - no
156) Eaten mushrooms that were gathered in the wild - no
157) Ridden a horse – yes, but it was a little one
158) Had major surgery - no
159) Had sex on a moving train ;)) – yes (stop laughing)
160) Had a snake as a pet - no
161) Hiked to the bottom of the Grand Canyon - no
162) Slept through an entire flight: takeoff, flight, and landing - no
163) Slept for more than 30 hours – yes (three full days)
164) Visited lots of foreign countries – no
165) Visited all 7 continents - no
166) Taken a canoe trip that lasted more than 2 days - no
167) Eaten kangaroo meat - no
168) Fallen in love at an ancient Mayan burial ground - no
169) Been a sperm or egg donor - no
170) Eaten sushi - yes
171) Had your picture in the newspaper - yes
172) Had 2 (or more) healthy romantic relationships for over a year in your lifetime - yes
173) Changed someone’s mind about something you care deeply about - yes
174) Gotten someone fired for their actions - no
175) Gone back to school - yes
176) Parasailed - no
177) Changed your name – no (twice, back and forth)
178) Petted a cockroach - no
179) Eaten fried green tomatoes. - no
180) Read The Iliad -yes
181) Selected one “important” author who you missed in school, and read - yes
182) Dined in a restaurant and stolen silverware, plates, cups because your apartment needed them - no
183) …and gotten fired from the restaurant because you did it so many times, they figured out it was you - no
184) Taught yourself an art from scratch - no
185) Killed and prepared an animal for eating - no
186) Apologized to someone years after inflicting the hurt - no
187) Skipped all your school reunions - no
188) Communicated with someone without sharing a common spoken language - yes
189) Been elected to public office - no
190) Written your own computer language - no
191) Thought to yourself that you’re living your dream – hell, yes!
192) Had to put someone you love into hospice care - no
193) Built your own PC from parts - no
194) Sold your own artwork to someone who didn’t know you - no
195) Had a booth at a street fair - no
196) Dyed your hair - yes
197) Been a DJ - no
198) Found out someone was going to dump you via LiveJournal - no
199) Written your own role playing game - yes
200) Been arrested - no

16 martie 2008

Am


nisip in par. De la Vilassar del Mar, 37 de minute cu trenul de apropiere, de la gara Sants, la 7 minute de casa.

Harry

Ca, pana la urma, tot singur te descurci in viata, asta am inteles eu din Harry Potter 6 (aia cu printul semipur), pe care am devorat-o in 2 zile (J. m-a intrebat daca citesc pe bune - mi-a fost rusine sa-i spun ca e o carte de copii, care se citeste usor, pentru ca el are pana acum o parere buna despre mine).
M-am apucat cu avant de partea a 7-a, care-mi va lua mai mult. Caci e pe englezeste. Asadar, m-am gandit sa propun o interactiune (sa invatam cuvinte noi). Cine stie ce inseamna urmatoarele:
- deathly hallows
- wand
- cloak?
O sa ma distrez bine cu Harry asta si presimt ca o sa le citesc si pe primele sase in engleza. Ca pe Severus Plesneala il cheama aici Severus Snape, ceea ce e simplutz, dar o sa fie cool cand n-o sa recunosc alte personajele. Tocmai am inceput. Cine e Yaxley, asta? Insa, in ajutor meu vine asta.

13 martie 2008

Hijos de Babel

Dentista, fugarita sa termine in doua zile treaba la dintii mei, stia unde locuiesc. Si ma intreaba, de conversatie, cum e cu Hijos de Babel. Ii marturisesc ca nu ma uit la televizor. Noroc ca am aflat despre ce era vorba in stirile Hotnews.

Ca peste tot!

Azi am fost timp de 4 ore la institutiile statului roman. Am facut un flotant pentru cineva, am schimbat un abonament la internet, am schimbat numele de la "curent" si, de asemenea, mi-am schimbat numele pe care voi plati de acum inainte impozite, la primarie.
Am facut un snop de copii dupa toate actele, am completat un miliard de formulare si am cautat dosar cu sina (nici nu credeam ca mai exista). Intr-un final apoteotic, prin ploaie intensa, am ajuns si la dentist. Uda, murdara de noroi si nervoasa. Dar am rezolvat.
Maine ma mai duc pe la banci, sa vad daca e posibil sa-mi schimb numele de pe carduri.
Nu mi s-a parut nici simplu, nici complicat, am intalnit formulare stupide (la electricitate am completat cerere de deconectare, dar una de conectare pe noul nume nu!), dar stiu ca, in urma mea, cineva isi va lua liber pe 19 pentru a incheia aceste demersuri: vin oamenii de pe teren sa execute in practica schimbarile!

12 martie 2008

Primavara la Bucuresti

E asa de frumoasa! Imi amintesc cand am cunoscut-o prima data, tot frumoasa era.
La inceput, acum, la intoarcere, orasul mi s-a parut prafuit si murdar. Acum nu mi se mai pare. Dar cred ca e si din cauza oamenilor, de care mi-a fost tare dor.

05 martie 2008

S-asa-mi vine cateodat'

Mai dorule, s-asa-mi vine cateodat'... Inexplicabil, fredonez asta dupa ce am ascultat Dulce Pontes.
Adica vroiam sa zic ca-mi vine (cateodat') sa ma sui in avion ca sa dau "o tura" prin Romania, sa vad ce mai e! Dar cum biletele nu se pot cumpara asa, brusc, trebuie "sa-mi vina" programat. Hehehe!

04 martie 2008

Mi-e dor

De o Feteasca Neagra, cu Tudor pandindu-ma sa nu beau prea mult. Hm...

Un Cadillac care a facut istorie

Azi, la 22.31, ma simt profunda. Si scriu: Iulian a facut un site interesant, asa ca-l linkuiesc, si Irina mi-a trimis o chestie coola, in traditia de 1/zi.
Pe 5 martie, in 1658, s-a nascut A. de la Mothe Sieur de Cadillac, militar şi explorator francez, fondatorul oraşului Detroit (Michigan, SUA), dupa cum zice wiki. Numele suna cunoscut, caci asa se cheama masina 'ceea de care o sa-mi iau cand ma fac mare! A, si mai zice Irina ca tipul era pirat! Si din asta mi-ar placea sa ma fac cand oi fi mare.
Si mai am: nu l-o chemat asa de la inceput, inainte era Antoine Laumet, dar nu i-a placut cum suna! Cred. Foarte tare, oricum...

03 martie 2008

I'm neither modern, nor trendy

And I like this song because it reminds me of someone. A blond boy, with long hair. Never get to fall in love with him. He is just a good friend, in Timisoara.

La plaja


Da, ieri am fost la plaja. Am stat tolaniti pe nisip, sprijiniti in coate, la soare. Erau 26 grade. Need I say more? Minunat!

02 martie 2008

Un joculet

De cand nu m-am mai jucat... Ultima data ma jucam ceva cu un viermisor care citea si eu formam cuvinte (stiu, nimic distractiv, doar educativ). Si acum am dat peste acest joc superb la altcineva pe blog.

29 februarie 2008

Ceasul rau, pisica 13

Degeaba! Am primit al doilea job pe care nu l-am putut onora. Auzind ca trebuie depuse pentru mine actele aditionale si ca trebuie sa ma astepte doua luni si compania aceasta a renuntat... Totul doar pentru ca sunt romanca. Cred ca daca as fi fost ucigas in serie din alta tara, de preferinta neuropeana, lucrurile ar fi stat mai simplu.
Well, sa speram ca a treia oara e cu noroc, dar starea mea de spirit nu sustine asta. Nu cred ca a treia e cu noroc, si nici a cincea, si nici a o suta, dar...

O mica superstitie

Ca sa nu fiu ca Petrica, din povestea cu omonimul si lupul, nu mai zic nimic. Si din superstitie. Daca s-ar putea, insa, sa-mi tineti pumnii si sa va ganditi la mine un picutz, mi-ar prinde bine. Job related. Ptiu, ptiu, am zis prea multe.

28 februarie 2008

For the lovers that love

D.’s “fuzzy animal called love” is haunting me. Love is not fuzzy; love is squeaky and makes you shiver. Or, at least, it makes me shiver. I was wondering if it wouldn’t be a great idea to start a collective blog where to write about love (not mushy, but all the stuff you wouldn’t dare to place on the personal blog). Oh, and in English (I don’t speak it well now, but with all this Spanish, I’ll loose it fore sure in some years). Just a thought.

27 februarie 2008

Copacul bun

Nu trimit mailuri spam, nu trimit poante fara sa le citesc (si oricum nu le trimit decat daca sunt bune), nu trimit mailuri in lant. N-am trimis nici nush ce cu un copac.
Si sunt suparata! Ca m-am incurcat intr-un site care a trimis tampenii la oamenii. Scuze!

Azi m-am suparat

Pe cate bloguri am vizitat - ca am vazut ca e nush ce festival -, ca nu l-am gasit pe Robert Serban cu blog online (mi-ar fi placut) si nu scriu nimic. Si oarecum imi pare rau ca m-am apucat de blog. Ca de obicei, mie mi-e rusine de ce fac ceilalti!

Si am si uitat sa scriu pe 25 ca se nascuse Caruso (ca mi-a zis Irina, in traditia de 1 pe zi). Ideea de a asculta La Dona e Mobile mi se pare buna si acum. Deci...

26 februarie 2008

Poze din copilarie

Cine stie pana la ce varsta am fost copii si cand ne-am facut adolescenti sau altceva? Eu adult nu m-am facut niciodata si nici n-a fost asta intentia mea (spre disperarea mamei, n-am nici o indoiala). Dar macar am invatat, pe la 30 de ani, sa zic NU.
Din perioada cand clar am fost copii, am primit de la prietena mea din Sinaia niste fotografii. Asa ma emotionez cand ma gandesc cati ani au trecut de atunci si ca acesta este anul in care implinesc 34… Mai e un pic pana la 35. Singurul lucru care ma relaxeaza este ca D. implineste primul varsta asta, si dupa el J., asa ca am de unde sa culeg impresii.

In salcie e chiar Gaba, de la care le-am primit, iar balconul din dreapta sus, este cel de la sufrageria mea (nu mai avem apartamentul acela de ceva ani, dar tot drag imi e).

La carnaval, cred ca in ultimul an de generala, deci pe la 13 - 14 ani, e Marcel (care juca fotbal), eu (J. a zis ca sunt neschimbata, doar ca atunci eram grozav de slaba), Gaba, Manu si Ione (un baiat de care-mi placea mult).

In poza de la munte eu si Gaba stam sprijinite de bara, eu trista rau, ea doar obosita, cred, iar spre perete, mai sus pe scara, se vede si Oana.

24 februarie 2008

A lover...

Is able to make you feel like the most adulated queen on a rainy day. Blessed those who get to wake up daily next to the same lover. I am one of them. Said and done, and sealed with a kiss.

Bine, poate ca n-am treaba

M-am apucat sa adun etichetele de pe sticla de apa Veri ca sa primesc o mascota. Asta.
Daca ma citeste B., sa vad ce zice de asta. Ca i s-a parut ciudat ca ma dau toata ziua pe blogurile oamenilor.

Varza

Cu doua zile in urma am gasit la supermarket varza. Ma buseste rasul cand ma gandesc ce iti trece prin cap cand citesti asta. Da, aici varza nu se gaseste sub forma de capatana, ca la noi. Sau n-am gasit-o io. Ma rog, am cumparat-o, am intrebat iubitu’ daca mananca asa ceva, el a zis ca nu stie, dar presupune ca da, am taiat-o ca la carte (gandindu-ma la Nasha, care stie sa faca cele mai subtiri felii de varza de pe planeta!) si am facut „varza calita” (cred ca e acelasi lucru cu varza a la Cluj). De-li-cioa-sa!
Altceva, vroiam, insa, sa zic. Ca varza asta calita mi-a adus aminte de ceva. E pentru mine un fel special, pe care mama il gatea des inainte de ’89, pe vremea cand aveam soba. Pentru cine nu stie, la final, ca sa se faca mai gustoasa, varza se pune la cuptor, cateva minute (nu multe). Ei bine, pentru ca nici mie, nici ei nu ne placea sus-numita varza, o uitam in cuptor (subconstientul lucra, nu gluma). Cred ca recordul a fost de trei zile. Si pentru ca aveam soba, nu aragaz, cand o aprindeam (si ca sa faci cafea trebuia sa aprinzi soba!), se incingea cuptorul si mirosea a varza. Si noi ne tot miram: „Cine mananca varza calita asa de dimineata?”. Doamne, ce vremuri frumoase...

Cum se curata ochelarii?

Stiu din sursa sigura ca nu toti oamenii isi tin ochelarii imputiti. Ei bine, am si eu ochelari de citit (de vreo doua saptamani) si jumatate din timpul cat reusesc sa mi-i tin la ochi il petrec curatandu-i. Sunt tot timpul tulburi. I-am spalat cu apa si cu sapun, i-am sters cu bumbac, cu carpa speciala pe care o am in cutia lor, cu hartie. Nu merge si gata. Si acum vad niste turbulente pe lentila dreapta. Ajutor!!!

21 februarie 2008

Informatii, ce deliciu

Cri zice ca pe 22 februarie, acum (calculez mai greu, deci daca e nascut in '69... acum are... 39 de ani, din pacate, am deschis calculatoru' si oricum nu mi-a iesit din prima; nici macar nu mi-e rusine, ma duc sa-i zic lui J. ca nu stiu sa scad, of!) 39 de ani s-a nascut Joaquin Cortes. Cum care? Cunoscut dansator de flamenco, care a fost si in Romania. Si asa se respecta si Traditia de 1 pe zi.

Imi plac informatiile. Mult de tot. Am stat o ora si-am citit la acest om pe site despre chestii. O sa-l pun la lista de preferinte daca-mi raspunde la intrebarile pe care i le-am trimis pe mail. Daca nu, nu. Il voi citi in secret.

Si a, ii multumesc lui Iulian ca m-a tampit si pe mine cu video-ul cu omul cu Audi-ul si clima bizonica.

Traditia de 1 pe zi

N-a zis nimeni ca vine zilnic, dar si cand vine...

Irina a descoperit ca pe 21.02.1933 s-a nasct Nina Simone. De ascultat ce stie sa faca, aici.

Maine o sa am un neuron in plus

Am Windows Vista pe laptop, caci asa a venit. Ceea ce mi-a dat multe batai de cap pana acum. Programele mai mult sau mai putin piratate pe care romanca din mine le-a instalat nu s-au imprietenit cu Vista. Ma rog. Pentru ca niciunul dintre programele antivirus pe gratis nu a functionat la mine si pentru ca n-am mai putut prelungi perioadele de Trial la nesfarsit, multumita fiind io de McAfee (si cred ca si D. si-l instalase tot pe ala), cumpar un program! Uau! Nu scump, dar bun. Instaleaza fata peste trialul vechi, pam-pam, se fac doua icoane. Nici una, desigur functionala. Dupa ce-mi rup dintii incercand sa rezolv singura problema, decid ca e momentul sa apelez la specialisti. Si intru online cu Customer Suport. Ce coool! Mi-am petrecut o jumatate de ora pe chat cu Suhaz, care mi-a zis cum sa rezolv! Mi-a placut mult, mi s-a parut fun (imi si imaginam unde e Suhaz – e indianca, nu? – cum e imbracata, ce gandeste despre mine, daca scriu corect in engleza…). Si pentru ca citisem zilele trecute despre cum s-ar dezvolta creierul nostru si la maturitate daca am face tot timpul lucruri noi, consider ca maine o sa am un neuron in plus, caci am facut o chestiutza noua.

20 februarie 2008

Despre ce mi-ar placea sa scriu

Despre mama si familia ei, in care sunt femei absolut fabuloase
Despre tata si viata lui in care nu cred ca s-a plictisit vreodata
Despre copilaria mea cu Cri
Despre iubirile pe care le-am trait
Despre familia urbana, ca despre un tablou realist, plin de culoare si traire
Despre orasele mele
Despre calatorii
Despre micile lucruri care iti schimba o zi, in bine sau in rau, despre coincidente
Despre toti oamenii care, candva, m-au enervat de m-au innebunit
Despre pasiune
Despre durere, teama si bucurie (in aceasta ordine)

19 februarie 2008

Cu mintea in buzunar, dar niciodata...

Ii rog pe prietenii mei, pe cei din familie, pe cititorii intamplatori sau pe straini (da, da, pe straini), sa nu ma lase sa bat campii. Am io mintea in buzunar, dar sper sa nu ajung niciodata sa scriu pe blog tampenii doar ca sa trezesc niste interes. Brrrr. Din blog in blog am dat de tot felul de dobitocenii care m-au facut sa-mi reconsider pozitia pe net.
Si ca sa nu treaca nici un post fara o informatie (caci asta este scopul meu), la Bcn e mai caldut, ploua si e urat. Afara. Inauntru e frumos.

18 februarie 2008

Jos palaria, mama!

Sa vorbesc cu mama pe messenger este una dintre marile minuni pe care mi le permite dezvoltarea tehnologiei. Chiar daca nu e la fel de personala ca una telefonica, o conversatie pe mess este asa, apropiata. Mie, una, imi lumineaza ziua. Si pentru ca sunt dependenta de computer, dar si pentru ca mi se pare ireal. De cate ori ii explic, in scris, cum functioneaza un anumit lucru de pe net sau din restul computerului (ea intelegand, fara exceptie), ma gandesc ce mama desteapta am si ce deschisa e ea fata de nou si ce multe poate face. Si mi se pare, de fiecare data, incredibil. Jos palaria, mama!

cameraluitudor@bcn

Tudor, noi chiar ne referim la camera unde locuiesc rufele ude si cele pentru calcat ca la „camera lu’ Tudor”. Si ne distram grozav pe tema asta. Misses (pot sa zic asa in loc de kisses si miss you?)!

17 februarie 2008

O zi

O zi grea, inceputa prost, cu o stire nefericita (primit job, dar, de la Romania fiind eu, nu prea pot sa lucrez, probleme cu un moratoriu valabil de la intrarea in UE, ma rog!). Cursul de spaniola bine, dar profa dragutza pleaca in vacanta, asa ca nu va mai veni. Trist. Iubitul, ca sa ma binedispuna, ma invita la pranz la chinezi. Niam niam. Dupa, cu buna dispozitie revenita aproape 100%, mergem in parc, ne plimbam, stam la soare, bem o cafea/ciocolata calda si ne radem bine si frumos impreuna. Obosita de atatea emotii, abia astept sa dorm putin. Doar ca nu ne luaseram chei de la casa, usa s-a incuiat dupa noi... De la 3 pana la 11 fara 20 am pierdut timpul la biblioteca, un targ de bricolaj, in autobuze, intr-o masina pe autostrada, in tren, in metrou in procesul de recuperare a cheiei de la proprietareasa (care, desigur, nu locuia chiar in Bcn, ci la o ora distanta). Obositi, oarecum inghetati, infometati, am petrecut impreuna o zi absolut superba. In ciuda circumstantelor.

14 februarie 2008

Mi amor

Ca sa am de ce sa ma topesc din nou dupa el (sau doar asa, pentru ca e un scump), iubitul meu mi-a cumparat un buchet vesel de flori si m-a invitat la cina in oras...
O seara absolut deosebita, intr-un local de pe aici, cu jamboane atarnate de grinzi si tapas, algo para picar.

De la Irina, 1 pe zi


Azi personajul virtual Lara Croft implineste 40 anisori! A fost lansat pe 14.02.1968.

13 februarie 2008

Would you be my Valentine?

Am invatat la scoala, la ora de engleza, acum vreo 20 de ani... Aveam un iubit pe vremea aia, un baiat brunet, cu ochii verzi si cu voce ciudata, baritonala. Cred ca i-am trimis un biletel (de atunci imi placea sa scriu!) si mi-a raspuns si el ceva dragut. Sau doar mi-a dat o floare?
Ma rog, ca e Valentine's, un cadou, cu drag.

Mama mi-a zis prima "La multi ani"!

Intr-o alta viata

M-am culcat cineva si m-am trezit altcineva. Intr-o alta viata, am trait doar. Iar aceasta alta viata m-a lovit, pe nepregatite, cum nu m-am asteptat. Am gasit un blog printre bloguri care m-a facut sa-mi fie frica de rautatea oamenilor, sa-mi doresc sa nu fi trait niciodata acea alta viata, si, daca s-ar putea, printr-un miracol, sa-mi sterg amintirile.
Dar poate ca viata mea trecuta a fost pusa acolo pentru mine, ca sa pot face diferenta, ca sa pot aprecia ceea ce am si ca sa ma bucur de fiecare zi. Cu el...

12 februarie 2008

Verbe spaniolesti

Am o prietena blonda care e foarte desteapta (si frumoasa si devreme acasa, cred!), care mi-a trimis un link la un site unde pot sa ma benoclez la verbele spaniolesti. Ca io, asa, cuvinte as stii, chiar sa fac poezie, dar nu stiu cum se pot lega ele unele de altele, caci verbele sunt iregulate, au miliarde de terminatii si sunt 100% convinsa ca niciodata n-o sa le inteleg. Dar, datorita/gratie/multumita Carmencitei, am facut un progres. Ma uit cu mare curiozitate pe siteul amintit, doar-doar s-o lipi ceva si de mine.

11 februarie 2008

Pentru ea...

As vrea sa pot scrie asta cu mai mult umor, dar nu este cazul (desi ea era o tipa vesela). In fiecare an, cand bem bere pentru ca se implinesc cativa ani de cand ea nu mai este, imi vine in minte ziua aceea. Si mesajul mamei pe care eu l-am dus la publicare, cum spera ea ca totul sa fi fost o gluma, ca ea se va ridica si vor continua impreuna de unde au ramas...
N-a fost, a fost o tragedie si va ramane asa. Chiar daca timpul vindeca ranile, si, in mare, a facut-o, noi bem bere in aceasta zi pe oriunde ne-am afla. Pentru ea.
Cristina, si mi-e dor de tine tare! Si stii ca unele lucruri nu se schimba niciodata, cum ar fi relatia noastra...

PS. Stiu ca e alaturi de mine pentru ca am avut o zi tare buna azi!

10 februarie 2008

Duminica


Dimineata ma trezesc, ridic ruloul si spun cvartalului meu: “Buna dimineata, Barcelona!” Si Barcelona da cu soare. E frumos! Acum am descoperit ca atunci cand deschid geamul si intra aer luminos, miroase intr-un fel: proaspat. Si-mi place! Ne ducem la plimbare, ca e o zi superba. Si e duminica. A, si n-am fost la biserica ca nu m-am trezit la timp.
Poza a facut-o Cristina. Sau Claudiu, nu mai stiu.

09 februarie 2008

Dedicatie

Imi place asta.

Multumesc, Hellen, ca m-ai invatat sa pun target blank.

Daca as fi fost...

In Romania, oare tot singura pe messenger as fi fost la ora asta? Cum acest mediu de comunicare nu are bariere, singuratatea mea e si mai acuta. E sambata seara, iar eu sunt acasa, in sufragerie, scriu un text. Pentru o revista.
Mi-am pus ochelari de vedere astazi si, spre mirarea mea, am aceleasi dioptrii ca la 15 ani. Si aceleasi dureri de cap. Si eu care traiam cu impresia ca imbatranesc...

07 februarie 2008

Duminica merg la biserica

Mi-a raspuns (mai demult) foarte dragutz preotul paroh al bisericii din Barcelona, asa ca il voi vizita. Despre cealalta incercare pe care am facut-o, trimitand un mail unui reprezentant al comunitatii de romani, nu merita sa vorbesc, pentru ca as inalta acel om la un rang pe care nu-l merita.
Sa spunem doar ca nimeni pana acum nu si-a pus problema ca mi-as fi inventat trecutul, ca as fi creat un CV fals si ca nu as fi cine pretind sa fiu. E de ras, stiu.

Carmen, crevetii?

Nu mi-ai spus ce s-a intamplat cu ei... Or iesit buni sau ce?
Si sa stii ca in seara asta fac si eu, ca mi-ai facut pofta.

06 februarie 2008

Am fost cu rolele!

Ceea ce reprezinta in sine o victorie. Aproape ca am refuzat sa plec din tara fara ele, iar pe J. l-am exasperat de-a dreptul. Intr-un mare final glorios m-am adunat si m-am plimbat prin parc (mai curand prin jurul lui, caci pe alei e nisip - promit poze in we, caci mi-a venit o idee - a miliarda, inchid paranteza). Adica "ne-am", unii cu rotitzele, altii cu adidasii. El mai obosit ca mine, dar eu clar mai bucuroasa.

03 februarie 2008

Barcelona romaneasca

Astazi, din mai multe cauze (plecat mama, plouat cu galeata, lene de iesit de casa) am cautat asociatiile romanilor din Spania (mai mult din Barcelona, normal). Am descoperit niste chestii interesante si anume: societatea emigrantilor se imparte la fel de clar ca si in tara din care ei provin. Dupa dureri de cap la vederea modului in care unii comunica (pe spaniaromaneasca.ro), m-am minunat ca Federatia asociatiilor de pe aici e pe blog (adica n-are un domeniu..., locuieste la fedrom.org) si pagina e un carnat de text interminabil. Ma rog, mi-am luat inima in dinti, am trimis un mail hotarat la oamenii care administreaza numita federatie propunandu-le (mai voalat) sa ii ajut sa curete locul. Apoi am descoperit biserica romaneasca (chiar aproape de casa, si pe net aici sfgheorghe-bcn.com), mai frumusel organizata si am trimis un mail parintelui (n-am fost niciodata credincioasa, dar uite ce iese din emigrare) spunandu-i ca mi-ar placea sa spun sau sa citesc povesti la scoala lui de duminica. Voi comunica rezultatele (daca nu raspunde nimeni la mailuri, o sa ma rad). La final, inainte de temele pentru cursul de spaniola, dau peste ceva curat (desi cam gol): http://catalunya.inforomania.eu. Exista, totusi, o sansa.

31 ianuarie 2008

Multumiri!!!

Prietenilor mei care s-au gandit la mine (si lu vara-mea, desigur) si care au ajutat-o pe mama sa-mi aduca: trei borcane cu unt de arahide BUN – ce am aici e asa, un soi de nechezol (de la Cri, cumparate cu efort de Dori), seminte de condimente (de la Gaba), dulceata de zmeura de la Campulung (am uitat sa intreb cum am intrat in posesia ei), prajitura cu blat de napolitana si interior crocant de zahar ars (de la Nasha), sorturi de bucatarie (hehehe, nu dau nici o explicatie), branza de burduf (mama, draga de ea), alt cooler (Duni), grish (dedicatie pt. vara-mea, mi-as lua si patent pe exprimare) si alte chestii care prind bine la casa omului.
De la D. astept telecomanda (ma incapatzanez sa cred ca una universala nu va functiona la fel de bine la dvd playerul meu si d-aia n-o cumpar, o astept pe originala care face parte, cumva, din viata mea, si pe care io cu mainile mele am uitat-o in apartamentul de pe Calea Victoriei). Ei, si acum sa ma culc, zic, caci maine e alta zi in Barceloooooonaaaaaaa.

Pequena


Distanta dintre Ich bin Schülerin si Cuando era pequeña, me gustaba novelas policíacas (ce tocmai am invatat la cursul meu de spaniola) imi pare acum destul de mica. Sper sa nu raman doar cu aceste sumare cunostinte din limba lui Cervantes (hahahaha), ca din a lui Goethe, cam atat a ramas.
S-o intreb pe mama, ma gandesc, daca m-am schimbat sau nu, daca cei aproape 30 de ani au lasat sau vreo urma au ba. Si daca tot am adus vorba, sa pun si io poza cu mama, ca tare mi-e drag de ea si stiu ca nu m-a prins intr-un moment bun (la fel ca si ziua de nastere sau Revelionul, niciodata nu vin cand le astepti – sau cam asa ceva).

28 ianuarie 2008

Familie urbana, mi-e dor…

Am uitat de ziua lui Bogdan acum doua zile si de a lui Robert azi (la el e deja ieri). Bogdan era plecat in Romania, deci nu mi-a zis ca-i ziua lui, dar Robert a fost destul de dragutz sa-mi zica sa-i zic la multi ani. L-am intrebat ce mai stie de Tudor, care n-a mai dat nici un semn (dupa ce m-am gandit daca exista vreo sansa mica sa fie suparat pe mine – am decis ca nu!), la care Tudor, in scurt timp, a dat semne de viata (independent de toata situatia – ce roman politist am produs!): un telefon sa-mi aminteasca de ziua lui Robert. Mi s-a parut asa, ireal. Si m-am simtit aproape, aproape, de un moment care niciodata nu se va mai intoarce, cand baietii veneau la mine aproape zilnic, verificau daca am vin in frigider (deschis), daca da, ma certau) si apoi ma faceau sa ma simt bine. Fara ei, n-as fi reusit! Si cum ma sunau T. si D., pe rand, sa vada ce si cum... Mi-e tare dor de voi, familie urbana.

Pisica gay

Dupa o zi destul de aiurea. Acum, in pat, asteptand niste somn pe la gene (ca, dupa cum spusei mai jos, in alta limba, iertare, maine incep cursul de spaniola intensiva – sau intensiv de spaniol), ma frec prin blogurile amicilor. Nimic la D. (dat click la Jesse, doar un post? dezamagire!) si, urmatorul pe lista, pisi darling. Ras in hohote de decernarea Teacher’s (wish I were there!) si scroll in jos, pam pam, despre blogurile gay. Io m-am ras, oarecum aiurea-n papusoi, dar e funny zau sa vezi ca se gandeste cineva cam cum ar trebui sa scrie niste baieti din categoria “gay”. O sa ma mai gandesc si eu la asta (rad in continuare) si imi inchei ziua neplacuta razand de pisica lui care mananca pastile antifierbinteala. Si o sa ma mai gandesc si daca asta e suficient de gay. Multumesc, doll, ca de obicei, ma scoti din ale mele.

My city's language

In a beautiful city, are all the people beautiful? Or, in a beautiful city all the people have beautiful souls? And if not, how could they ever build such beautiful, eye enchanting sceneries? And, my main curiosity, why? Some places are compared to others, but usually you don’t hear comparisons between nations? How come?
In some hours, my Spanish course will begin. Intensive, 4 hours/day, 5 days/week, 4 weeks. If I fail to learn this language I might consider returning home, where, at least, I can see ugly buildings and beautiful friends.

25 ianuarie 2008

Blue Valentines, a new beginning

Not a single moment in time can be lived again. But this is what memories are for, to help you feel blushing, flying, crying… again, to relive that glimpse. There’s time for me to start listening music again. The transitional period is over, let’s get living. Good choice Tom Waits (Somewhere from West Side Story).
I read on a website about a freelance job (on craigslist.com). A new website is about to be put online, and the World Wide Web will be cherishing a place where you can find people’s memories. I could have written for them too, but they were paying only 2 US dollars a piece. I truly believe my memories worth more (much more, but who am I to judge) than that.

Seminte, pe cuvant


Parca mi se invalmasesc in cap toate cuvintele nespuse de atata timp (am doua luni de cand am plecat, deja – atat de mult?) si gandindu-ma ca atunci cand dai ceva online nu e frumos sa lasi locul gol acolo (Daniela's teachings) umplu categoriile, macar asa, un pic.
Si cand ma gandeam mai mult ce sa mai pun, gasesc in inbox mailul de la Gaba, careia ii povestisem ca ma descurc prost cu condimentele (nu le gasesc, tarhon, de exemplu). De ardei iute murat m-am saturat, as manca un piscacios romanesc (cine rade acum de mine, sa-si ia aminte la ce spun: cand o fi sa plecati din tara voastra, la fel o sa patiti, ca ti se ia de fructe de mare si smecherii, merge bine si o ciorba de burta – de mancat acolo, la biserica, cu C&K). Si, ca sa ma adun, gasesc mailul fetii, care ma anunta ca mi-a cumparat seminte (sa-mi plantez condimentele pe balcon, in ghiveci). Si-mi trimite un scan pe care il si reproduc.
Si inchei, dragii mei, ca imi voi mai aminti ce-mi lipseste pe aici, si cand sositi, dau la schimb sepia si creveti (garla!) pentru romanestile bucate. Am zis!

Interesantul meu cotidian

Pentru ca de cand sunt aici, “imigranta”, mi s-au intamplat un gramadoi de chestii ciudate, ce loc mai bun sa le povestesc (si ce alt prilej de a vorbi mai potrivit mi-as fi putut gasi – cu siguranta nu rostesc cele 6.000 de cuvinte pe care ar trebui sa le spun pe zi – oare se pune si messul?) decat simplul fapt de a poseda un blog?
Asadar, pentru ca nu e nimic palpitant in cotidianul meu, il aduc la dimensiuni mai mari si-l fac interesant. E interesant ca arat ca o spanioloaica, dar si mai intersant ca atunci cand deschid gura doamnele de supermarket, care sunt din America Latina, imi spun ca sunt rusoaica.
E interesant ca am primit o hartie care mi-a acordat un numar de strain (NIE, de unde “E” e pentru Extranjero), dar si mai interesant ca pe hartia oficiala scrie ca fac parte din UE, dar… n-am drept de lucru.
E interesant ca spaniola – atata cat o stiu – nu ma ajuta sa ma descurc, pentru ca o singura litera pocita sau un accent pus aiurea reprezinta un cuvant de neinteles pentru (potentialul) meu interlocutor.
Si mai interesant e ca sunt atat de multi turisti aici, dar atat de putini localnici care sa vorbeasca engleza, franceza, germana sau altceva decat catalana si spaniola cu ei. Vreau sa spun doar atat. Ca e interesant…

This Saturday, time for Mac

One of the coolest things (I’ve discovered having the tendency to say “things” a lot) is that we can visit museums without any entrance fee. Therefore (and because one of the unsaid roles of this blog is to keep our future guests/friends up to date), I will try to be accurate and announce some days in advance the nicest opportunities.
I have a table done for that; it took me half a night, but as I don’t work oooooooof! there’s no problem, and J. was thrilled.
Therefore, this Saturday is time for Mac: Museu D'arqueologia De Catalunya, opened between 9.30 and 19.00 hs. Free entrance. I could also offer the address, but if you are in Bcn and haven’t yet contacted me, then you don’t deserve it. :o))

24 ianuarie 2008

Azi as vrea sa...

Imi lipsesc lucruri din Romania. Da, ce patetic. Si cat radeam de amicii mei stabiliti in "occident" cand spuneau asta. Vorbind mai inainte pe messanger cu C., descopar ca mi-e dor de mor de: "La vie en rose" (desi nici nu se mai cheama asa, acolo mergeam cand am aterizat in Bucuresti), o salata la Bellini (cu mi amor) si o bere la bar (cu Cher), o cearta zdravana cu Tudor (care, nush de ce, imi amintesc ca ma certa des), o tigara imputita la locul de fumat de la edprs...
Iar de o bere pe terasa la "motoare" mi-e dor fara nici un sens, ca mie nu mi-a placut niciodata acolo si nici nu am mers cine stie ce.

Me and Mr. J(ones)

It is all about love here, at BCN. And about the fact that different moments of my life became the present, so unexpected. This particular present I like a lot. Being here, doing what I’m doing, sharing an interesting life with J. is something I never dreamt of. And it is definitely worthy. Somebody asked if I’m happy. Damn right I am. Try it. Try chosing a city that you enjoyed (how meters long is the step from a city with firs – daca nu se zice asa la “brad”, sa ma ajute cineva – to a city with palm trees?) and see how will you react given the opportunity to move there…
Well, I can add to this the company I’m in, that love for my love and the beautiful things that happen to me each and every day (because and thanks to him).

Kisses and hugs

So, here we are. Carmen, thanks to you I got online. Hehehe, maybe I'll love it. I have a dear friend who is very cheap with words, therefore those from the online community are used to know how he is from his blog. Should this be a good idea, I don't know. But I have a hunch that some of you will discover the new things I am onto from those lines.


If I decided to share, of course.