Câte vieţi mai am?

Astăzi a murit Pablo, un cincilă pe care îl cunosc de mulţi ani (sau doilă, sau treilă). Nu era aşa bătrân, dar era bolnăvior în ultima vreme. Ştiu că lui Cri o să-i pară tare rău de el, şi mie la fel. A locuit în Berceni, apoi pe Baba Novac... A fost luat în grijă cât stăpânii lui au fost plecaţi de diverşi oameni, printre care Robert, care-l numea „pisica”. A convieţuit cu pisicile mamei mele şi iepurii lui Patrocla, pe timp de iarnă, la Braşov. Cea mai apropiată relaţie pe care eu am avut-o cu el a fost în săptămâna cât l-am găzduit în apartamentul de pe Calea Victoriei şi despre care relaţie am o amintire extrem de plăcută (chiar făcea ca trompeta noaptea!). L-am scos la „aerisit” într-o seară pe balcon (era o căldură sufocantă în Bucureşti) şi n-am mai putut să-l prind ca să-l bag înapoi în cuşcă. Era iute ca o zvârlugă, iar blana lui foarte mătăsoasă îl făcea imposibil de prins. De când întindeam eu mâinile până când le făceam căuş, el dispărea. Iar când apucam să-l prind, practic, aveam sentimentul că am o pasăre nefericită în mână (nu se zbătea, era doar... iute rău). Am râs grozav în seara aceea, căci nu vedeam nici o soluţie pentru a închide bila de blană înapoi în cuşcă şi fiecare încercare eşuată mă binedispunea şi mai tare. Nu-mi amintesc cum l-am prins, până la urmă.
Cert e că azi, când am aflat că a murit (şi mi-au trecut prin minte momentele în care îmi amintesc de el), m-am gândit aşa, generic, cum ni se schimbă viaţa, cum trecem de la etapă la etapă, de la stare la stare, cum avansăm, stagnăm, ne aruncăm înainte, întoarcem foaia şi ştergem cu buretele când nu mai putem altfel. Eu, personal, sunt la a treia viaţă, total distinctă de cele de dinainte (ar mai fi şi a patra, practic, între ele, dar a fost atât de scurtă, că n-am apucat să mi-o definesc prea bine). Şi cred că mă mai pregătesc pentru câteva de acum înainte.

Iar am făcut nişte gândire

Mă plictisesc grozav cu oamenii fără imaginaţie. "Viaţa e plină de surprize! Eu ştiu să le fac faţă cu noul Head and Shoulders mentol."
Adică, pe bune, ce rost are să ne chinuim în conversaţii fără sare şi piper, în întâlniri pe care nimeni nu le vrea? Promit să nu mă mai întâlnesc cu oameni plictisitori mai mult de o dată.

Citit

Ceva uşor, ca de luni dimineaţa.

FB

Rău cu rău, dar mai rău fără rău. Un articol interesant.

Ce mai citim, ce mai cităm

"Cititul te desteapta si sexul te tampeste". De aici.

Leapşă

La cine te gândeşti când te sui în avion? Şi de ce?
Pasăm ideea la Pisi K., Elf, Vali, Catwoman, Pinocchio, doamnei Kalimero, lui Andrei şi cui o mai doreşte. Mor de curiozitate, aşa că lăsaţi comentariu cu link, să ştiu şi eu răspunsul.

Dacă e nevoie de explicaţii suplimentare (nu e, nu?): deşi ştim că şansele sunt mici să murim într-un accident aviatic, ştim că ele există. Şi cum nu suntem înaripaţi de la natură, ni se strânge un pic inima când ne ridicăm la cer. Părerea mea.

School prom

Here. Long, but interesting (I particularly liked how the word "tuxedo" is explained).

Idiot's guide to lying

Tensiunea dispăruse brusc. Am închis ochii, i-am deschis, am privit tavanul, abajurul de orez, oglinzile caraghioase de pe perete. Nu mai era, tensiunea dispăruse. De vineri, o simt iar. Pot să produc o mică revoltă interioară, dar n-o să ajute la nimic, deja ştiu. Tensiunea o să rămână acolo. Pentru că nu ştiu încotro să-i cer să se ducă.
Cineva m-a minţit (am nevoie de un ghid stilistic, de un „idiot’s guide”, de ceva care mă poată face să înţeleg de ce mint oamenii). Nimic mai comun, probabil mi se întâmplă în fiecare zi, dar nu mă prind şi trăiesc liniştită, cu zâmbetul meu tâmp pe buze, bucuroasă de soare, de ce va veni, de planuri, de oameni. Dar uite, acum m-am prins. Şi m-am trezit iar cu tensiunea asta în minte, care-mi paralizează voinţa, mă scoate din răbdări. Nu trece niciodată, lăsaţi-mă cu prostiile, nu trece şi pace. Mai bine mă împrietenesc cu ea, dacă o ajuta la ceva.
Altfel, sunt bine!

Când o să fiu mare

O să mă fac ziarist. Am dat peste linkul ăsta şi citesc pe apucate, de la unii, de la alţii din ogradă. Ce-mi lipseşte ca să mă întorc? Ştie careva?

Aştept optimismul

Azi am avut o zi ca porcu' (postul anterior e un pic lămuritor). Toată lumea a vrut ca eu să termin "acum" diverse prostii - care, desigur, nu erau pe lista MEA de priorităţi, eu ştiind mai bine ce am de făcut per total. În fine, la sală nu m-am dus că ploua şi mi-a fost lene, mi-era foame când am ajuns acasă, drept care am mâncat (deşi nu aşa se slăbeşte, chiar dimpotrivă), pe mess s-a plâns toată lumea de câte ceva (în afară de mama, care pictează şi desenează cu o vervă de invidiat), aşa că abia aştept să mă culc să văd dacă mâine mă ia careva cu ceva pozitiv.
Pe bune, nici eu n-am bani (am chiar datorii), mi-e dor de casă, sunt singură, am acele două kile în plus pe care le urăsc din toată inima, vreau să citesc şi nu apuc, vreau să scriu şi nu am răbdare, vreau să mă întorc acasă şi n-am curaj... Mai sunt şi îndrăgostită fără speranţă de habar n-am cine (presupun că de ideea de a fi îndrăgostită).
Privim şi noi un pic partea bună a vieţii? Puţin optimism.
Pun interdicţie în următoarele zile la veşti triste. Iertaţi-mă, o vreme, plouă de multe luni aici, m-a nins în România, o să mă depresez şi atunci o să vă prost-dispun eu pe voi.

Zen

I’m Zen, I trust myself and I believe the others are not keen on hurting me. The future is bright, the sun will always shine and I will rule the world.
I need this mantra today; it will prevent me from making a huge scandal (that I will, there’s no doubt, regret afterwards).
I’m Zen, therefore, I trust myself…

LATER UPDATE: Nu l-am cunoscut personal pe Mile Cărpenişan, dar îl ştiam din vedere şi din poveştile colegilor de presă din Timişoara. Am urmărit, în ultimele zile, cu sufletul la gură, posturile lui Sorin Bogdan pe facebook, spunând că starea lui de sănătate era stabilă, că se pregăteau să-l ducă la Cluj-Napoca... Acum câteva minute am citit că a murit. E nevoie de câte o palmă din asta ca să-mi dau seama care sunt, de fapt, lucrurile importante din viaţă: viaţa însăşi. D-zeu să-l odihnească!

Past 27

Un prieten mi-a trimis acest link demult. Nu l-am ascultat, căci mi l-a trimis la serviciu, iar acolo nu pot asculta muzichii. Mi l-am trimis pe e-mail şi acum l-am găsit, făcând curat.

Desigur, asta e partea cu dedicaţie pentru mine:
"Janis sings to me just like she's sitting by my side
And I wonder just how many times she sat like me and cried
I've made it past the age of twenty-seven so there's no use in dyin'."

La radio

Un nene vorbeşte aiurea. De ce spun asta? Pentru că, după ce face de râs o emisiune şi o televiziune (cu detalii despre oră şi titlul emisiunii) care a făcut o eroare de genul (pe burtieră): "Bunica Oanei şi mama Denisei, spune etc.". Am ascultat şi m-am gândit "nasol, nici corectură nu se mai face, mă rog". Ah, omul făcuse poză ecranului (dovada!).
După ce domnul digei pune o melodioară, intervine iar în direct şi spune: "Mi s-a spus că s-ar putea să nu am dreptate, să fie totuşi corect cum scria, căci bunica Oanei şi mama Denisei sunt una şi aceeaşi persoană." În loc să bâjbâie şi el o scuză, aruncă un: "Nu le prea am eu cu evenimentele din lumea mondenă" (citez aproximativ, spălam vase în timpul ăsta, nu am notat). De când e, măi frate, limba română o preocupare mondenă?

Am şi eu vise

Am şi eu vise, am şi eu dorinţe. Le îndeplinesc celorlalţi visele, pe moment, îi fac să zâmbească, să aibă încredere în ei şi în mine, ca să-mi întoarcă, dacă voi avea nevoie, serviciul. Exersez, învăţ, trasform, mai cos, mai peticesc, mai împletesc pe alocuri pentru vise. O portocală va fi rotundă doar din două jumătăţi curăţele.
Am şi eu amintiri, dar pregătesc frumos decorul pentru a trânti cortina peste ele. Am şi eu vise.

Doll, a trecut deja un an

De când văzurăm maşinile de epocă la Sitges. Un an şi pentru mine şi pentru tine. Nu ştiu ţie, dar mie mi se pare în altă viaţă. Într-una mai tristă. Sau nu... Nu m-am decis încă.

Vineri seara

Ce fac eu vineri seara? Spun pe mess poveşti cu clovni, nici nu mai are cine mă asculta, că doar oamenii au vieţi adevărate, nu imaginare, ca mine, beau vin şi-l încurajez pe un băiat să-şi ia inima dinţi şi să-i zică fetii ăleia că o iubeşte (sau măcar că o place). El replică: "n-am io atâta oaie" şi eu râd ca proasta o juma' de oră. Iar cât el se duce să alimenteze paharul cu vin, eu "torn" la public. 3.000 de km distanţă sunt nimica, nimicuţa.

Am pecit un pic codul

Mă scuzaţi, nu mă pricep, îl voi repara mâine, că acum mi-e somn şi am intrat şi eu în programul forever young. Din alt motiv, dar tot se pune.

LATER UPDATE: Am găsit un tapet care-mi place cu care să-mi decorez căsuţa virtuală. Mulţumesc, A. Mai am mici probleme (aş face pătratele mai mici, decoraţiunile asemenea, dar nu mai am răbdare).

Oh, vai!

Să citim presa spaniolă (pe sărite, desigur!).

Cu maşina în spate

Un prieten mi-a povestit deunăzi cum a făcut naveta între două oraşe, mai an, din amor, în fiecare week-end: "aş fi mers şi cu maşina în spate, pentru ea". Abia aştept să simt iar asta!

Reparaţi-o, vă rog, îmi doresc să mă întorc, cândva!

O analiză a presei scrise româneşti. Dl Comanescu, jos pălăria!

Cluj

A început cu o ninsoare ca-n poveşti, a continuat cu o pensiune absolut superbă (detalii şi fotografii voi pune pe noul meu proiect conceput să producă şi nişte bani - care să-mi permită, nu-i aşa?, să vizitez mai multe locuri despre care să pot da ponturi), cu o şaorma bunicică şi cu un mojito care nu avea nimic de-a face cu un mojito verdadero, şi s-a terminat cu un film românesc pe B1TV. Compoziţiile muzical româneşti autentice nu m-au inspirat suficient. Nu mai râde, amorsito!

TM - CJ

Un domn care seamană cu tatăl meu (deşi nu cred că seamănă cu adevărat, doar îi văd eu pe bărbaţii de o anumită vârstă şi cu o anumită alură oarecum similari, probabil pentru că mi-e dor de el) călătoreşte cu mine în compartiment spre Cluj-Napoca. Are un pansament pe mână, ca şi cum ar fi avut acolo o perfuzie. M-a făcut să mă gândesc că, în urmă cu mulţi ani, când tata a trebuit să meargă la Institutul Inimii, în acelaşi oraş, nu mi-am făcut timp să mă duc cu el. Acum pot să vărs oricâte lacrimi şi să am regrete nenumărate, timpul nu se întoarce înapoi. Până la urmă, tot e bine că am învăţat măcar acum, ani mai târziu, că importanţi în viaţă sunt doar oamenii, cu relaţiile fine pe care le ţesem cu ei, şi care relaţii nu se pot falsifica niciodată: sunt nu sunt reale. N-o să mai las să-mi fie niciodată dor de nici un om fără să iau măsuri. Sunt destui oamenii care au dispărut din viaţa mea şi pe care nu-i mai pot vizita decât în compania unei pietre de mormânt. În timp ce scriu asta, domnul care seamănă cu tata mă priveşte pe furiş, încercând să nu-mi vadă lacrimile şiroind. Şi eu îmi spun cât de falsă este, de fapt, hotărârea mea, de vreme ce pe omul de care îmi este cel mai dor pe lume îl păstrez departe, ca şi cum ar fi îngropat în spatele unei bucăţi de marmură rece.

Mulţumesc celui care nu şi-a securizat reţeaua (undeva după Aiud) şi care mi-a permis să postez în timp real aceste gânduri.

Despre stres

A scris Elful ceva clar, concis şi foarte interesant. Merită citit, chiar dacă pare lung.

In my mind, I still am

Together with that guy. But, then again, such a line I'm definetely not allowed to produce. Like never ever. How come?

Omu' când e beat e prost

Acum mulţi ani, pe când locuiam la Timişoara şi totalmente în inima mea (nu ca acum!), am băut într-o seară, cu doi băieţi pe care-i iubeam (pe unul încă îl mai iubesc), nişte vin. Combinata de roşu cu alb – căci se terminase primul, deci ne-au schimbat ei, automat – a dus la o beţie cruntă din partea mea. Şi cum „omu’ când e beat, e prost”, zic să nu contrazic. În fine, îmi amintesc bine noaptea aia (sic!) şi nu o regret, plus că de câte ori trec prin centrul oraşului mă apucă nostalgia. Clubul ăla de bingo nu mai e demult acolo, Borco nu mai are demult părul lung (şi e singurul rămas în Timi), eu nu mai beau demult atâta, iar vremurile s-au schimbat (deşi am întâlnit în seara asta pe cineva care nu prea). În Piaţa Operei, pe ecrane gigantice, se citea "Proclamaţia de la Timişoara". Au trecut 20 de ani de atunci. O viaţă.

Îmi plac

Oamenii care se spală riguros, care se parfumează, care nu mint, care se străduiesc să scrie corect (că nici mie nu-mi iese tot timpul), care ştiu să facă un mişto deştept, care încearcă să nu mă întrebe tâmpenii, care, cu alte cuvinte, îmi respectă inteligenţa (posibilă), deci nu mă insultă tratându-mă ca pe o cretină.
Vă mulţumesc pentru atenţie!

Your mouse

Me: "Can I please touch your mouse? Just to show you the proper shortcut!"
Him: "This sounds very... don't know, sexy." (laughing and looking at me puzzled).
Me: "Because it is."

Am două pentru azi

Dar cum mi-e lene, fac doar una.
8 martiele trecut petrecut fără Amorsito n-a fost rău, dar ar fi fost mai bine cu ea. Mă rog. Mi-am amintit cu nostalgie de ţigările medicinale (ia să vedem, cine se mai chinuie să se lase de fumat în afară de vară-mea?), de roata de la Matizul lu' Cher schimbat cu Rux, de, de, de şi de (alea care dor le las anonime).
A nins în Barcelona, ceea ce rar se petrece, a nins ca porcu' câteva ore şi s-a depus pe jos, pe sus, pe motocicletele oamenilor, care apoi au căzut cu ele în intersecţie!
Era cât pe ce să cad şi eu, tot pe jos, urcând în sus spre casă, dar n-am căzut. Am căzut într-un bar de fiţe, în cartierul meu de fiţe, unde am băut un vin de Navarra (că de Rioja mi s-a luat - ia să vedem, cine ştie să mă contrazică aici, cu denominările!), am mâncat nişte bombe aproape la fel de bune ca acelea din Barceloneta şi apoi am parcurs cu mare atenţie prima lecţie de catalană (am mai început un curs, prin vară, dar s-a terminat brusc, prin plecarea pe nepusă masă a profesorului în Brazilia, cu promisiunea că-mi aduce un magnet la întoarcere). Alte probleme 8 martiele trecut n-a ridicat, nici n-a scăpat pe jos, drept care nu există explicaţie pentru ce mă târâi eu pe aici făcându-mi curaj să compun bagajul pentru călătoria în ţările reci care mă aşteaptă mâine. Fins dema!
Din motive necunoscute, această melodie îmi aduce aminte de poetul meu preferat, ai cărui cartofi prăjiţi au rămas imortalizaţi doar pe o hârtie galbenă Made in USA, într-un dosar dosit undeva, am uitat unde, într-una dintre casele mele.


Şi să cităm un alt poet pe care sper să-l întâlnesc curând, spre disperarea lui Amorsito, cu care începui şi închei, rotund ca un scenariu, cum se învaţă la un moment dat la şcoală. Dada, la şcoala de demoazele care ajung să recite pe de rost tâmpenii cu votcă şi vinuri. Valentina-Levantina a terminat demult (cu) şcoala asta.
În fine, nu-l găsesc pe citat, dar e cam aşa: Iubito, s-au terminat ţigările, trebuie să ne despărţim.

Cura de slăbit cu boabe de orez

Pentru că demult n-am mai râs atât, zic să împărtăşesc. V. îmi spune revoltat pe mess că dietele sunt o minciună. Io întreb dacă toate aşa, în gaşcă, în fine, ca să nu ne păruim inutil, cer un exemplu.
Şi-mi trimite acest link.
M-a marcat punctul 7 şi finalul punctului 8 pe care simt nevoia să-l şi citez (îmi cer scuze pentru majuscule, dar am zis să nu intervin în original): "SINGURA SI CEA MAI IMPORTANTA RECOMANDARE PE CARE ” MAICA TEREZA ” O ADRESEAZA TUTUROR PRACTICANTILOR ACESTUI REGIM ESTE: “NOROC SI INCREDERE DESAVARSITA”".

Ok, I need help

Mi-am pierdut o oră încercând să găsesc script-ul de la boxul de pe stânga cu vvritz' shared items, ca să-i schimb culoarea. Ştie cineva de unde l-am pus? Căci nu sunt capabilă să-mi amintesc şi nici să-l găsesc.
Mulţumesc.
Mrrrr, unde naiba e?

Alegeţi limba

De mai bine de doi ani de zile aleg engleza. Când cumpăr bilete de avion, când caut cazare, când citesc cronici de film, când caut recenzii de carte, aleg engleza. Ieri am intrat pe internet banking de la un card românesc care-mi oferea opţiunea să aleg limba. Am ales engleza. Era şi română, ce toantă sunt! Mă depersonalizează locuitul în ţara asta.

Garanţie conform legii în vigoare

Un fel de mâncare care nu iese cum ar trebui, o după-amiază ratată pentru că plouă, un avion pierdut pentru că este ambuteiaj, o freză nereuşită din cauza unei coafeze cu personalitate, un bilet de loterie necâştigător... Sunt normale, le accept fără să clipesc, căci nimeni nu garantează nimic. Şi atunci? De ce atâta tărăboi pentru chestiile sentimentale? Cine garantează şi pentru ce?

Sbj: poezie

De la Carmensita
Sent: Fri, February 22, 2008 4:48:11 PM

„După un anumit timp, omul învaţă să perceapă diferenţa
subtilă între a susţine o mână şi a înlănţui un suflet, şi învaţă că amorul
nu înseamnă a te culca cu cineva şi a avea pe cineva alături nu
e sinonim cu starea de siguranţă, şi aşa, omul începe să înveţe...

Că săruturile nu sunt contracte şi cadourile nu sunt
promisiuni, şi aşa omul începe să-şi accepte căderile cu capul sus şi ochii
larg deschişi, şi învaţă să-şi construiască toate drumurile bazate în
astăzi şi acum, pentru că terenul lui "mâine" este prea nesigur pentru a
face planuri... şi viitorul are mai mereu o mulţime de variante care se
opresc însă la jumătatea drumului.

Şi după un timp, omul învaţă că dacă e prea mult, până şi
căldura cea dătătoare de viaţă a soarelui, arde şi calcinează. Aşa
că începe să-şi planteze propria grădină şi-şi împodobeşte propriul
suflet, în loc să mai aştepte ca altcineva să-i aducă flori, şi învaţă că
într-adevăr poate suporta, ca într-adevăr are forţă, că într-adevăr e valoros,
şi omul învaţă şi învaţă... şi cu fiece zi învaţă.

Cu timpul înveţi că a sta alături de cineva pentru că îţi
oferă un viitor bun, înseamnă că mai devreme sau mai târziu vei vrea
să te întorci la trecut

Cu timpul înţelegi că doar cel care e capabil să te iubească
cu defectele tale, fără a pretinde să te schimbe, îţi poate
aduce toată fericirea pe care ţi-o doreşti.

Îţi dai seama cu timpul că dacă eşti alături de această
persoana doar pentru a-ţi întovărăşi singurătatea, în mod inexorabil
vei ajunge să nu mai vrei să o vezi.

Ajungi cu timpul să înţelegi că adevăraţii prieteni sunt
număraţi, şi că cel care nu luptă pentru ei, mai devreme sau mai
târziu se va vedea înconjurat doar de false prietenii.

Cu timpul înveţi că vorbele spuse într-un moment de mânie
pot continua tot restul vieţii să facă rău celui rănit.

Cu timpul înveţi că a scuza e ceva ce poate face oricine,
dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari.

Cu timpul înţelegi că dacă ai rănit grav un prieten, e foarte
probabil că niciodată prietenia nu va mai fi la aceeaşi intensitate.

Cu timpul îţi dai seama că deşi poţi fi fericit cu prietenii
tăi, într-o bună zi vei plânge după cei pe care i-ai lăsat să plece.

Cu timpul îţi dai seama că fiecare experienţă trăită alături
de fiecare fiinţă nu se va mai repeta niciodată.

Cu timpul îţi dai seama că cel care umileşte sau
dispreţuieşte o fiinţă umană, mai devreme sau mai târziu va suferi aceleaşi
umilinţe şi dispreţ, dar multiplicate, ridicate la pătrat.

Cu timpul înveţi că grăbind sau forţând lucrurile să se
petreacă, asta va determina că în final, ele nu vor mai fi aşa cum sperai.

Cu timpul îţi dai seama că în realitate cel mai bine nu era
viitorul, ci momentul pe care-l trăiai exact în acel moment.

Cu timpul vei vedea că deşi te simţi fericit cu cei care-ţi
sunt împrejur, îţi vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu
tine şi acum s-au dus şi nu mai sunt...

Cu timpul vei învăţa că încercând să ierţi sau să ceri
iertare, să spui că iubeşti, să spui că ţi-e dor, să spui că ai nevoie,
să spui că vrei să fii prieten, dinaintea unui mormânt, nu mai are nici un sens.

Dar, din păcate, se învaţă doar cu timpul...”

Jorge Luis Borges

Sbj: ti-am luat dintii

Thu, March 27, 2008 1:11:16 PM

huhuhuhuh, asta e noua versiune de la "ti-am luat fatza!". Oricum, ar fi trebuit sa-mi vezi fata cand ma uitam in punga pe care mi-a dat-o dentista!

The Pig

It is my new best friend, as it is supposed to help me quit smoking. It has up to now 3 euros. Should I be successful as in any of my quests, I will go to Lisbon. I've been told it is a very melancholic city.

Sbj: Calories burned during sex

Tue, February 26, 2008 9:46:08 AM

----- Forwarded Message ----

CALORIES BURNED DURING SEX!

REMOVING HER CLOTHES:
With her consent 12 Calories
Without her consent 2,187 Calories

OPENING HER BRA:
With both hands 8 Calories
With one hand 12 Calories
With your teeth 485 Calories

PUTTING ON A CONDOM:
With an erection 6 Calories
Without an erection 3,315 Calories

POSITIONS:
Missionary 12 Calories
69 lying down 78 Calories
69 standing up 812 Calories
Wheelbarrow 216 Calories
Doggy Style 326 Calories
Italian chandelier 2,912 Calories

ORGASMS:
Real 112 Calories
Fake 1,315 Calories

POST ORGASM:
Lying in bed hugging 18 Calories
Getting up immediately 36 Calories
Explaining why you got out of bed immediately 816 Calories

GETTING A SECOND ERECTION:
If you are:
20-29 years 36 Calories
30-39 years 80 Calories
40-49 years 124 Calories
50-59 years 1,972 Calories
60-69 years 7,916 Calories
70 and over
Results are still pending

DRESSING AFTERWARDS:
Calmly.. 32 Calories
In a hurry 98 Calories
With her father knocking at the door 5,218 Calories
With your wife knocking at the door 13,521 Calories

Results may vary!

Re: ce masina sunt eu?

Sent: Tue, December 11, 2007 11:59:46 AM
Subject: Re: ce masina sunt eu?

io sunt gay, merge gurlish

----- Original Message -----
Sent: Tuesday, December 11, 2007 12:29 PM
Subject: Re: ce masina sunt eu?

ia baga la mama un ochi sa vezi ce garantie au. plus ca e cam girlish that volvo (adica fetele la mine sunt innebunite dupa el)

----- Original Message ----
Sent: Tuesday, December 11, 2007 11:26:11 AM
Subject: Re: ce masina sunt eu?

Toata lumea imi zice Mazda 3. Eu ma vedeam mai Volvo sau Peugeot. Sau poate incerc sa compensez? Well, o sa fii surprinsa, la Volvo dotarile de baza sunt destul de impresionante (ia, de-aci: http://www.volvocars.ro/models/Volvo-C30/which/Compare.htm )

----- Original Message ----
Tuesday, December 11, 2007 12:15 PM
RE: ce masina sunt eu?


eu, evident, mazda 3, caci mie imi place. ar mai merge ford focus, daca e de cumparat, caci frantuzestile ies din calcul si la volvo nu ai nimic pe ea la valoarea de vanzare.

multumesc cu c., nu crez sa am poza.

----- Original Message ----
Tue, December 11, 2007 9:55:13 AM
Sbj: ce masina sunt eu?

Tu cu ce votezi?
Volvo C30
Ford Focus
Peugeot 307 Break
Peugeot 407
Volkswagen Golf
Mazda 3
Astept cu nerabdare :)

Am vorbit cu C., am inteles ca i-ati facut urari in direct. Tortul de ciocolata mai pe seara, nu cred ca inscriptionat, dar ii fac o felicitare speciala. Trimite o poza, daca vrei, daca nu bag ceva de la mine.

Sbj: Cum e?

Sun, December 2, 2007 11:06:15 AM

Ai ajuns bine? Stiu ca poate nu e o prioritate sa intri online, dar as vrea sa stiu cum esti.

Irina aflase ca plecati si se gandea ca poate treceti si pe la ei :) I-am zis sa-l contacteze pe Tudor, sa-ti lase mesaj, ca voi erati pe drum.

No. Va pup,
D

Sbj: Mi se pare foarte potrivit pentru tine

Tue, November 14, 2006 8:38:24 PM

Eu te iubesc :)


HOW TO STAY YOUNG ... ...

1. Throw out non-essential numbers.
This includes age, weight, and height.
Let the doctors worry about them. That is why you pay them.

2. Keep only cheerful friends.
The grouches pull you down.
(Keep this in mind if you are one of those grouches!)

3. Keep learning:
Learn more about the computer, crafts, gardening, whatever.
Never let the brain get idle. "An idle mind is the devil's workshop."
And the devil's name is Alzheimer's!

4. Enjoy the simple things

5. Laugh often, long and loud. Laugh until you gasp for breath.
And if you have a friend who makes you laugh, spend lots and lots of time with her/him !

6. The tears happen:
Endure, grieve, and move on.
The only person who is with us our entire life, is our self.
LIVE while you are alive.

7. Surround yourself with what you love:
Whether it's family, pets, keepsakes, music, plants, hobbies, whatever.
Your home is your refuge.

8. Cherish your health:
If it is good, preserve it.
If it is unstable, improve it.
If it is beyond what you can improve, get help.

9. Don't take guilt trips.
Take a trip to the mall, even to a foreign country, but NOT to where the guilt is.

10. Tell the people you love, that you love them - at every opportunity.
And if you don't send this to at least four people - who cares?

But do share this with someone.

Sbj: View this photo album "Pati": Ham-ham!

Fri, October 13, 2006 9:15:21 AM
De la Andrei


Am pus-o pe Net gata!

Re: RE: Riojanian travellers

Wed, August 16, 2006 6:30:20 PM
RE: Alfonso, pentru doamna Vuxanovici.

Buna,

Thank you for everything. You are a Romanian angel.

Just a little thing, va rog: saturday morning we need change money. I think we can change a little amount in hotels. Next monday we'll change the other part in a bank.

I think changing in hotels saturday morning will be possible. What do you think?

We already re-confirmed our flight and there are no changes. So if we don't find troubles we'll be at Bucharest Otopeni at 23:30 poimaine (vineri optsprezece august), glups.

Re: saluti

Mon, August 14, 2006 9:49:22 AM

Către Irina:

> Hei, salut. Uite, sunt bine. Am si adresa de yahoo,
> xxx_vuxanovici@yahoo.com.
>
> Am fost in vacanta, o saptamana, doua zile la atena,
> 2 la madrid si inca
> 2 in nordul spaniei, cu iubitul meu, care ii spaniol
> :o)). Acu ii plecat
> in Groenlanda.
> Mi-a placut mult. Acum, pe 24, plecam cu totii (cu
> denis, cu vara-mea,
> cu dorina) la Kusadasi, abia astept.
> Iti trimit si io poze, desi n-am prea multe.
>
> Te pup
> vv

Sbj: Respuesta automática de Fuera de la oficina: ma, din cand in cand imi aduc aminte

De la D. către o anumită doamnă Vuxanovici.

Fri, August 4, 2006 5:59:12 PM

"Aceasta respuesta mi se pare foarte amuzanta..."

----- Original Message -----

Nu sunt la serviciu pana luni, 7 august.

XXX Vuxanovici
Redactor Coordonator XXX

Art Business Center
Str. YYY, Sector 1
BUCURESTI
Tel: 319.XXX, interior 225

Sbj: Un fel de degustare de vin

Mon, July 3, 2006 9:07:02 PM
Sbj: Un fel de degustare de vin

Prezenta este o invitatie.

Unde?
Str Campia Libertatii nr XX bloc XX sc X et8 ap152
are interfon, dar nu merge, deci e pe baza de beep pe mobil :)

Cand?
Miercuri, cu incepere dupa 18:30.

Ce?
Servim vinuri romanesti :)

De ce?
E, uite-asa se mai intampla si lucruri frumoase in viata.

Tu vii?

Cu drag,
D.

PS nu primim soferi cu masina :)

It was the good thing to do

Now I just have to clean up the murder area.
Last detail, the photos to be moved in the folder named OLD.

LATER UPDATE: Sure, I'm back.

Oh, yeah!

De citit.

9 iunie

Deşi pare că scriu despre D., scriu de fapt despre Johnny Depp. În urma unei dezbateri aprinse la serviciu, cum că Brad Pitt ar fi mai mişto (şi mai tânăr) decât Depp. , la atractivitate n-am ce adăuga (sic!), dar căutând să văd cine e mai tânăr, descopăr că sunt amândoi născuţi în '63, unu' în decembrie, altu' în iunie. Deci nu oricând în iunie, ci pe 9 iunie.

LATER UPDATE: Ups, probleme?

Recidivă

Colega din Belgia (cea de aici) a recidivat azi. Într-o şedinţă multiculturală, pe când şefu' ăl mare (francez, total îndrăgostit de români - dinainte de a mă cunoaşte pe mine) se hlizea grozav că să nu uit să aduc dulciuri din România (că tot mă duc cu treabă), iar eu am completat cu "sigur, aduc ciocolată", ea zice: "Există ciocolată în România?". Şi dă-i, şi râzi! Avem, mă, ciocolată? Şi dacă da, care e cea mai bună (deşi, cum mă duc la Timişoara, mă tentează să le aduc "Pitic", dacă se mai face)? Să-i sparg odată faţa fetii, că începe să mă calce pe bătături.

Ce pereţi subţiri!

Mă gândesc de ceva vreme, în miez de noapte, ascultând fascinată cum cineva sforăie adânc. Încerc să-mi imaginez patul vecinului lipit de peretele bucătăriei. Apoi ascult cu atenţie să nu cumva să fie frigiderul. Într-un final mă prind că e câinele, care doarme la fix 10 cm de mine, sub scaun.

Luminiţa

El: Mi se tot aprinde telefonul, ca şi cum aş fi primit un mesaj, dar nu e nici un mesaj.
Eu: Ţi se descarcă, d-aia. Al meu când se descarcă face aşa.
El: Păi dacă se tot aprinde când n-are baterie, se descarcă şi mai repede. Ce prost!

Politically corect

Aşadar, să vedem ce vrăji mai facem pe plan naţional.

"El análisis concluye que el 37 por ciento de los encuestados son reacios a la inmigración, el 33 por ciento tolerantes y el 30 por ciento ambivalentes." Citat de aici.