Are cineva filmul ăsta?

"Otac na sluzbenom putu" (When Father Was Away on Business) de Kusturica.

Metro

Am găsit la băiatul ăsta, mi-a plăcut, am furat.

Am nimerit la revoluţie

Aseară am avut treaba la Ministerio de Fomento. Eu n-am niciodată treabă acolo, dar aseară am avut. Un deadline strâns, moartă-coaptă trebuia să ajung până la 9 pe Via Laietana 32. M-am suit într-un autobuz care ducea fix până în faţa clădirii, făcând între timp corectură pe un text, când m-am trezit la Arcul de Triumf. Înjur, nu pricep ce s-a întâmplat, dar presupun că am ratat eu staţia, neatentă. Mai aveam 10 minute. Iau o bicicletă şi biciclesc spre direcţia în care creadeam eu că e bulevardul amintit. Ajung în Laietana, pe la Urquinaona, când ce să vezi? Microbuze de poliţie, sirene, elicopter zumzăind, mosos (sau ce sunt ăia!) echipaţi până în dinţi. Io pedalez încântată pe strada fără trafic, prin mijloc, pe linia de demarcaţie, până mă fluieră un reprezentant al legii. Cum nu aveam paşaportul la mine şi permisul de conducere nu cred că m-ar fi ajutat, încetinesc şi mă duc pe lângă bordură. Ajung la numărul 44, 40, „e aproape”, îmi zic. Numărul 32, surpriză!, era chiar ţinta manifestaţiei. Steaguri catalane (n-am putut să fac poză că m-a văzut un mosos când am scos mobilul şi m-a admonestat – aveau ceva cu mine, sunt sigură), muzică la maxim (un soi de reggaeton pe catalană, ceva cu dreptatea socială şi munca, am înţeles eu nişte cuvinte), fuuuuum (dăduseră foc la ceva exact în faţa intrării, care intrare era ferecată în spatele munţilor de saci de plastic plini cu gunoi pe care deştepţii ăştia îi adunaseră acolo). Am dat roată clădirii, în timp ce elicopterul se întorsese, nu era altă intrare, aşa că am plecat hlizindu-mă de stupizenia situaţiei.
Am sunat azi dimineaţa la duduia la care trebuia să ajung aseară şi i-am zis că n-am putut să intru, ei fiind în asediu. A râs şi mi-a zis că pot şi azi. Să citesc şi eu ştirile, să nu fie altă vâlvâtaie pe acolo. Chiar, ce vroiau oamenii ăia?

Ghid

Ceva de jurna (ghid pentru jurnaliştii online).

Familia

De când este detaşată doamna Capră peste Ocean, mi-am regăsit pe facebook o grămadă de membri de familie. Nici nu ştiu să zic ce-mi sunt, presupun că veri de-al (de-ai?) doilea. Cert este că familia mea se extinde, şi se extinde...

Nu mi-a fost niciodată ruşine că sunt nebună

Dar mi-a fost întotdeauna ruşine când am fost rea.

Ce păcat

că toţi băieţii ăştia cu bani, cam de vârsta mea, pe care-i văd pe facebook-urile oamenilor şi care sunt bine în România nu s-au prins că trăiesc mai mult dacă fac mişcare (fizică). Mi-ar plăcea ca România anilor mei să fie cu bărbaţi în formă fizică bună (nu perfectă, căci şi ei, ca şi mine, au o vârstă).

Later update: Îmi dau seama că am scris rândurile de mai sus după "o" bere. Nu rescriu, dar produc un nou tag: Să se stea de către toată lumea jos! (mulţumesc pt copyright, K.).

E scris în stele

Citesc în horoscopul de pe fb că ora mea norocoasă azi a fost 4 am. Dormeam, pe bune, cu spaima că de dimineaţă îmi iau ăştia sânge. Am ratat-o! Mâine sper să fie când sunt trează (şi lucidă).

...

Îmi place cuvântul arándano.

Daltonist

Am avut vineri o întâlnire de patru ore cu un tip care ne-a explicat cum funcţionează un program de editare (noi l-am cumpărat, ăsta era training-ul).
El nu putea să explice pentru bine, pentru că, îl citez cu savoare, suferea de "incontinenţă verbală", iar în plus era dislexic şi daltonist. Nu mă prinsei ce-are a face daltonist cu toate alea...
Plus că atunci când deştepţii de noi aveau o întrebare, el zicea: vreţi răspuns la asta? vreţi să notez? Ah, nu, ziceam şi noi aşa, ca să facem conversaţie!

Penne?

It comes and goes

The feeling... :o)

La mulţi ani, Amorsito!

Creieraşu'

meu mi-e cel mai bun prieten (asta când nu funcţionează pe post de cel mai rău duşman). Azi a rezistat la o întâlnire de strategie de 3,5 (da, da, trei jumate) ore, fără pauză, după ce a dormit doar 4 ore spre dimineaţă, din pricină de sărbătorit cu fetele anul nou pe stil vechi (cu vinişor - ce bun era! şi şampaniuţă şi discuţii filosofice...).

Pildă

eu: mi-a zis ieri o colegă, că am comentat că am ajuns la volumul 3 din stieg larsson
eu: ce te chinui să citeşti trei volume? într-o oră jumate ai văzut filmu
eu: =))
amorsito: da, de aia ei trăiesc 100 de ani şi noi 50

O muzichie din alte vremuri

Spaima

Am citit răspunsurile lui Vintilă Mihăilescu la spaimele românilor legate de gripa porcină şi mi-am amintit cum astă-vară, când a fost greva transportatorilor de la MercaBarna (cât să fii durat? vreo 2, 3 zile), în nici un supermarket nu se mai găseau: apă, legume, fructe, pâine şi alte prăpăstii (am o poză, proastă, o caut).
Ironia era că la orice alt tip de magazin, butic de cartier, supermarket indian sau chinez, produsele amintite eram la locul lor.

Spam

Escape Fantasy Party

FetishSocietyClub.com te invita Vineri 15 ianuarie in Enter Society Club sa petreci alaturi de noi cea mai tare seara Fetish.
Vino sa descoperi noi fantezii , sa te distrezi alaturi de fetele de la FetishSocietyClub.com impreuna cu cei mai buni Dj.
Petrecerea incepe la ora 22.00 si sunt 300 locuri disponibile.
Inscrierea se face Online
Costumatia nu este obligatorie Dar este RECOMANDATA iar rezervarea pentru masa se face in limita locurilor disponibile telefonic 0768.483.211 Dan .
Pentru a ajunge la "Enter Society Club" trebuie sa veniti la km 30 Autostrada Bucuresti - Pitesti (Floresti)
Coordonatele GPS sunt: N44,51199 E25.69404
ATENTIE Locuri LIMITATE

¡Feliz año!

S-au întors colegii mei la lucru, spaniolii şi catalanii. Noi, ăştialalţii, internaţionalii, lucrăm de pe 4. S-au întâmpinat unii pe alţii cu urarea ¡Feliz año! şi s-au întristat că s-au întâlnit din nou la lucru. Pentru că nu au câştigat la loterie. Nu glumesc!
Joia, colegele mele de cubical îmi spun la plecare: "Ne vedem mâine; dacă nu câştig la loterie diseară!".

Să ierţi

Mi-a zis cineva odată că cel mai greu lucru din viaţă e să ierţi un prieten. Mă tot gândesc la asta, şi da, are dreptate. Pe majoritatea prietenilor i-am iertat, pentru măruntele măgarii, aşa cum, n-am nici cea mai mică îndoială, şi ei m-au iertat pentru (inevitabilele) mele mofturi.
Şi iertarea se învaţă, nu-i aşa?

Armata diavolilor mei

S-a calmat şi s-a reorganizat spre lucruri pozitive. Cine-ar fi crezut?

Germana fără profesor!

Aici. Apreciez un link similar pentru franceză.