Spaniola de urgenţă

Mă duc eu azi de la serviciu pâş-pâş (dacă se poate zice aşa când mergi cu bicicleta) la doctor, că aveam o „dudă” în cap care începea să-şi schimbe forma (şi la insistenţele lui J., recunosc). Nu accept să vină el cu mine, că doar „ce mare lucru poate să-mi facă doamna doctor?” Să-mi dea o trimitere, nu? Aşadar, intru la cabinet, era doctoriţa mai tânără (şi ea şi cea mai în vârstă vorbesc castellano, aşa că sunt relaxată...), mă întreabă detalii despre elementul cu pricina, îi zic că-l am de ani de zile, dar că parcă se face tot mai mare. Ea zice ceva de genul „să vedem ce-o fi”, mă rog, ce să mai lungesc vorba, sare la capul meu cu un ac, morfoleşte ceva pe acolo şi finalizează operaţiunea trimiţându-mă la chirurgie, să mi se facă un pic de curăţenie finală.
Zic eu mulţumesc, mă duc la recepţie să-mi fac programare la tăiere – totul cu calm şi voie bună –, rezist în faţa ghişeului cam două minute, apuc să beau o gură de apă din sticla pe care o aveam la purtător, să scot mobilul şi să încerc să-l sun pe J. să vină să mă ia de acolo, după care se face noapte. Albastră, dacă mi-e permisă licenţa poetică.
Mă trezesc înconjurată de oameni, cu un tip puternic (un soi de „nursă”, cred) care se chinuia să mă adune de pe jos şi să mă suie într-un scaun cu rotile! O doamnă mă întreabă pe catalană dacă am mâncat (cum verbul e similar cu „mangiare”-le italian, l-am priceput), zic că da şi că nu ştiu să vorbesc decât spaniolă, mă trezesc într-un pat de metal, cu o domnişoară drăguţă punându-mi gheaţă la tâmplă – căci m-am „trântit”, pare-se, pe jos, iar ăştia aveau marmură sau mozaic, nu persane pe podea, deci s-a umflat. „Duda” înţepată cu acul fiind pe dreapta şi noul cucui pe stânga, pot mărturisi că mă doare rău capul de jur împrejur! Totul s-a terminat cu bine, am tensiunea corespunzătoare, nimic grav (cucuie am mai avut!), J. m-a adus acasă, iar toţi oamenii de la policlinică au fost super-drăguţi cu mine.
Una peste alta, am tras şi eu o concluzie: că, aşa stricat şi stâlcit, pot să vorbesc spaniolă şi când mă leşin! Eh?