Coixet – sau „cata de sake”

Am fost la film, la „Mapa de los sonidos de Tokio”. Cu Corina. Ne-a plăcut. Poveste simplă, oarecum previzibilă, iar la final – nu stric plăcerea vizionării, deci n-o să zic ce se întâmplă – personajul principal masculin ajunge să vorbească pe catalană (el care până atunci a fost prezentat ca un super-macho spaniol ce posedă un – evident – magazin de vinuri în capitala niponă). Eu şi Corina ne-am uitat una la alta şi am început să râdem. Tare! Altfel, ar fi fost un film rotunjor, doar că un catalan aşa de brunet şi cu atâta păr pe corp nici eu, nici ea nu vedem zi de zi.