De câte ori nu m-am trezit pierdută printre simţuri, regretând ceva, nu ştiu nici eu ce, promiţând ceva, nu ştiu nici eu ce, şi nerespectându-mi niciodată promisiunea.
Azi am adulmecat într-un magazin de ţigări pachetele de culoare verde, dorindu-mi să simt iar gustul de ţigară în gură. Mentolată (deşi am jurat că nu mai fumez, că lăsatul de fumat îi o chestie bună). N-aveau (nu ştiu ce căutam, poate Marlboro de-a lu’ Robert, habar n-am), dar n-aveau. Şi pot să mă mai plimb mulţi ani prin alte magazine care vând diverse (pantofi, zorzoane) şi tot n-o să găsesc. Pentru că nu este acolo, e în altă parte şi încă nu m-am prins nici în ce parte este, darmite cum să-l fac să iasă la iveală. Înclin să cred că o să reuşesc, îi mai trimit o scrisoare, două, vezi bine, măcar să înveţe să mă citească, poate mă găseşte el pe mine, pe nepusă masă...
22 iunie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
'neata si tie! speram ca o sa citesc (ieri , azi) ca l-ai cautat si l-ai si gasit, dar tu nimic (betmen betmen). cauta-l dom'le! n-ai decit o vietisoara si e pacat sa traiesti cu regrete. acu alta treaba oricum n-ai, asa ca, fa-te detectiv! apropo, eu il cunosc? era la noi in clasa?
g.
nu, dragă, nu era de la noi din clasă! doamne!
Trimiteți un comentariu