Clarificare

Dragi oameni, să ştiţi despre mine că sunt bine, sănătoasă (ne referim în exclusivitate la caracteristicile fizice, datorită faptului că am ajuns la venerabilă vârstă la care nu mai cred că la "mansardă" se va schimba vreodată ceva). Aşadar, am trecut printr-o criză foarte aproape de ceea ce, într-un limbaj de lemn se apreciază drept "existenţială", provocată fiind de imigraţia mea (al cărei proces de acceptare s-a sfârşit, cu această ocazie), de descoperirea bruscă a faptului că fac 35 de ani anu' ăsta (pe care îi voi sărbători la Viena, la un concert de Mozart, sigur-sigur!) şi de mai multe alte mărunţişuri produse de trecutul meu complicat şi de prezentul pe măsură.
Ei, dar cum nu sunt singură pe lume (dovadă nenumăraţii oamenii care m-au susţinut când m-am suit pe pereţi), am trecut, cu chiu cu vai (mai cu vai decât cu chiu) peste acest trist şi "încercător" moment. Rămâne cum am stabilit şi pregătesc o nouă curticică de povestiri (că asta ştiu să fac, să scriu - vorbesc la fel de mult, şi, poate, chiar mai bine, dar nu merge pe blog).

PS. Mi-a venit în minte expresia "limbaj de lemn" citind editorialul domnului Zoltan Kovacs, unul dintre foştii mei şefi, în care anunţă că închide Agenda Zilei (am constatat cu stupoare că layoutul ziarului e aşa cum îl ştiam eu, şi de atunci au trecut, pe uşor, vreo 10 ani!).