Sărbătorind ziua lui D.

Acum un an eram la Bucureşti, în şmecheria de apartament de pe Lascăr, sărbătorind ziua lui D. Acum doi ani, eram undeva sărbătorind ziua lui D. (la fel pentru ultimii şapte ani). Acum 12 ani, eram la Timişoara, căutându-l pe D. prin oraş (într-o epocă fără mobile şi pagere şi e-mail), căutându-l la propriu, fizic, în barurile, pieţele sau locurile unde ştiam că ar putea fi. Era singur, la film, sărbătorindu-se în felul lui. Anul ăsta sunt aici, la 3.000 de km, dar mă duc să beau o bere, sărbătorind ziua lui D. La mulţi ani, pisi!