Orar

La workshop-ul de ieri, văzând că sala nu se umple, o participantă din Marea Britanie a remarcat: „Punctualitatea nu este caracteristică tuturor ţărilor Europei”. Şi, într-adevăr, au sosit spanioli şi la o oră şi jumătate după ora anunţată de începere.
Azi am plecat de acasă fără umbrelă şi, evident, la 20 de metri de casă, dă-i şi ţine-te cu ploaie (parcă suntem la Londra, plouă zilnic). Acuma, magazine care comercializau umbrele am găsit în drumul meu, iar orarul dovedea că nu voi ajunge udă până la piele la destinaţie. Asta, desigur, cu condiţia ca proprietarii magazinelor (sau angajaţii sau cine or fi oamenii ăia care vând) să se şi prezinte la lucru în maxim 30 de minute de la ora de deschidere stabilită pe hârtie. Ceea ce, evident, nu s-a întâmplat! Hapciu!